Condiţiile improprii întâlnite în spitalele din România nu fac altceva decât să ne golească ţara de medici şi asistenţi medicali, este convins ministrul Sănătăţii, Attilla Cseke. El crede că nimeni nu ar dori să plece din locurile natale dacă s-ar oferi condiţii de lucru mai bune, fără însă să pomenească şi de salariile mizere din domeniul pe care-l conduce. Cât priveşte exodul cadrelor medicale, demnitarul a spus că şi în Germania există o asemenea problemă, medicii plecând preponderent spre ţările scandinave, iar asistenţii medicali spre Elveţia. El a explicat că între Germania şi ţările scandinave nu există diferenţe semnificative în privinţa salarizării personalului medical, dar că în ţările scandinave sistemul sanitar dispune de infrastructură, dotări şi calitatea serviciilor dintre cele mai bune. “Ţările scandinave au un sistem medical ce permite reciclarea dotărilor. Ei dacă achiziţionează acum o dotare ultraperformantă, deja ştiu că peste cinci ani vor cumpăra din nou”, a spus Cseke, care a mai adăugat că pentru un medic, oricâtă experienţă ar avea, contează şi condiţiile la locul de muncă.

ATTILA CSEKE: “AM MAI FOST ŞI ÎN ALTE PĂRŢI, ALTE ŢĂRI, ŞI NU SUNTEM CU NIMIC MAI PREJOS, IAR PERSONALUL E PREGĂTIT, PE PARTEA DE URGENŢE CHIAR AVEM REZULTATE”

La rândul lui, europarlamentarul Oana Antonescu a atras atenţia, nu cu mult timp în urmă, în cadrul dezbaterii “Forţa de muncă în domeniul sănătăţii în UE”, că România riscă să rămână fără cadre medicale bine pregătite întrucât tot mai mulţi medici şi asistente medicale pleacă să profeseze în alte ţări europene.

PE ULTIMUL LOC. “În contextul în care România se află pe ultimul loc în UE în ceea ce priveşte numărul de medici raportat la populaţie, cu o medie de 1,9 medici la 1000 de locuitori, comparativ cu 3,3 media existentă la nivel european, trebuie să intervenim în cel mai scurt timp pentru a opri un fenomen care poate lasă România, dar şi alte state din estul UE, fără cadre medicale pregătite”, a explicat aceasta. Ea crede că e timpul ca Europa să renunţe la viziunile individuale asupra sistemelor de sănătate şi să se meargă spre o strategie comună de recunoaştere a personalului medical calificat. “Trebuie să conştientizăm riscurile pe termen lung ale unei politici de angajare haotică şi, tocmai de aceea, va trebui să încurajăm schimbul de experienţă, stagiile de pregătire, interconectarea sistemelor de educaţie şi, nu în ultimul rând, creşterea numărului de medici absolvenţi din fiecare stat”, a mai spus Antonescu.