Menţinerea trupelor ruse în Transnistria, introducerea rusei ca limbă de stat în R. Moldova şi orientarea ţării spre Rusia, Ucraina, Belarus şi Kazahstan sunt, în opinia liderului comuniştilor transnistreni, principalele condiţii pentru o unire. “Este imposibil ca cele două maluri ale Nistrului să fie unite artificial”, a mai declarat liderul Partidului Comunist din Transnistria (PCT), Oleg Horjan, într-un interviu pentru BBC. “Cât timp oamenii nu vor dori să trăiască împreună, nimeni nu-i va putea uni”, a adăugat acesta, afirmând că “poporul moldovean este un popor foarte bun, care în realitate aspiră spre Rusia”. În opinia lui Horjan, “o soluţionare a conflictului nu este posibilă cât timp în R. Moldova şi Transnistria sunt la putere actualele regimuri. Liderului transnistrean, Igor Smirnov, îi convine regimul preşedintelui moldovean, Mihai Ghimpu, iar lui Ghimpu îi convine Smirnov”. Horjan crede că noua guvernare din R. Moldova s-a hotărât ca prin retorica sa să îl ajute pe Smirnov să se menţină ca lider, dar, în opinia sa, “Smirnov este cel mai mare necaz şi cea mai mare problemă pentru Transnistria”. Transnistria nu are şi nu a avut niciodată scopul de a obţine independenţa, a declarat, de asemenea, liderul comunist. El a criticat regimul transnistrean, despre care a afirmat că “îşi bate joc de oameni, doar membrii săi trăind în lux”. Însă, “în curând, poporul se va răscula şi îl va alunga pe Smirnov, care a impus câtorva mii de oameni să părăsească Transnistria”. Liderul comuniştilor din Transnistria a declarat, de asemenea, că “PCT acordă susţinere morală Partidului Comuniştilor din Republica Moldova”, apreciind că “în această ţară nu există o altă forţă politică în stare să oprească urgia naţionalistă”.

“Un compromis cu actualul lider de la Tiraspol, Igor Smirnov, este imposibil”, a declarat Andrei Popov, adjunctul ministrului moldovean al Afacerilor Externe şi Integrării Europene al R. Moldova. Popov şi-a motivat afirmaţia precizând că “în ultimii 20 de ani, domnul Smirnov a arătat că reperul său de bază este interesul propriu. El a controlat totul în Transnistria, însă practic nimeni nu l-a controlat pe el. Este o situaţie convenabilă”. În acelaşi timp, el consideră că este posibil ca prin intermediul unui dialog direct, cu ajutorul Rusiei şi al mediatorilor, să se ajungă la un “compromis demn şi viabil cu politicienii care exprimă interesele transnistrenilor, care, într-adevăr, pot vorbi în numele lor”. În opinia lui Popov, Rusia are pârghii ca să poată influenţa liderii din Transnistria.