Secretarul de Stat american în exerciţiu, Condoleezza Rice, intenţionează să îşi caute o locuinţă în California, în apropiere de Universitatea Stanford şi să scrie două cărţi - o autobiografie şi una pe teme de politică externă. Ea şi-a exprimat această dorinţă sub forma unei butade, într-un interviu acordat agenţiei France Presse, schiţînd un anunţ de mică publicitate: ”Viitor fost secretar de Stat caută casă în California. Apropierea de Universitatea Stanford este necesară”. ”Am un loc unde să mă instalez temporar”, a spus Rice, întrebată despre proiectele pe care le are după transferul de putere din 20 ianuarie. ”N-am avut cu adevărat timp să caut”, a adăugat Condoleezza Rice, anunţîndu-şi intenţia de a reveni la Universitatea Stanford, situată în apropiere de San Francisco, unde a predat înainte de a intra în administraţia Bush, în 2001, întîi în funcţia de consilier pentru securitate naţională şi ulterior ca secretar de Stat, în 2005. ”Cînd voi fi în California, voi începe să-mi caut o locuinţă. Dar ştiu că nu vreau să locuiesc prea departe de locul meu de muncă”, a adăugat Rice.

În ultimii opt ani, Condoleezza Rice a locuit în clădirea Watergate, cunoscută pentru scandalul din perioada preşedintelui Richard Nixon şi aflată pe malul Potomacului, la numai 200 de metri de Departamentul de Stat şi mai puţin de un kilometru de Casa Albă. În California, ea îşi va relua funcţia de la Hoover Institution şi intenţionează să scrie două cărţi, însă a avertizat că îşi va acorda o pauză înainte de a se apuca de cea de-a doua carte. ”Vreau să scriu o carte de politică externă, aşa cum cred că este obligat să facă orice fost secretar de Stat. Nu ştiu însă dacă o voi face imediat sau mai tîrziu, pentru că această perioadă a fost atît de turbulentă, a avut atîtea consecinţe, încît va necesita o perioadă de reflecţie. Vreau să scriu o carte despre părinţii mei”, a spus Condoleezza Rice, în vîrstă de 54 de ani, singura fiică a unei familii din mica burghezie de culoare, născută în Alabama, în perioada culminantă a luptei pentru drepturile a americanilor de culoare. ”Au fost oameni incredibili, emblematici pentru o întreagă generaţie de părinţi de culoare care au refuzat ca urmaşii lor să fie ostatici ai segregării”, a adăugat ea.