Un eveniment cu totul special, dedicat iubitorilor de artă şi frumos, va fi găzduit de spaţiul primitor al Muzeului de Artă pe 29 noiembrie, de la ora 17.00, când creaţiile unui tânăr şi talentat pictor constănţean, Andrei Orban, vor fi expuse publicului de la malul mării. Cele 40 de picturi în ulei sunt reunite într-o primă expoziţie personală a artistului, sub titulatura „Conexiuni vizuale”. Protagonistul manifestării este student în anul I la Facultatea de Arte a Universităţii „Ovidius”, specializarea Pedagogia Artelor Plastice şi Decorative, unde urmează şi cursul „Bazele culorii”, susţinut de conf. univ. dr. Daniela Ţurcanu-Caruţiu. Apreciata pictoriţă este, de altfel, şi cea care îşi va expune opiniile critice asupra lucrărilor, la vernisajul de vinerea viitoare.

Deşi se află la prima „personală”, artistul în vârstă de 22 de ani nu este la prima întâlnire cu publicul, acesta fiind selectat să participe şi la Tabăra de pictură „Briza mării”, din luna septembrie, de la Mamaia. Organizată de Asociaţia „Pontul Euxin” - iniţiatorul şi finanţatorul amplei manifestări fiind omul de afaceri Florin Cârstocea -, prima ediţie a taberei de creaţie s-a bucurat de mare succes, reunind artişti consacraţi, tineri talentaţi aflaţi la început de drum, precum şi critici de artă şi nume cu rezonanţă ale culturii naţionale, printre care academicianul Răzvan Theodorescu şi criticul de artă Pavel Şuşară. Tabăra s-a încheiat cu un vernisaj, în cadrul expoziţiei de final prezentându-şi lucrările şi tânărul artist Andrei Orban.

Pentru că a venit şi momentul unei expoziţii personale, Andrei s-a pregătit minuţios pentru o nouă întâlnire cu publicul în faţa căruia îşi va prezenta rodul eforturilor sale creative de aproximativ un an şi jumătate.

„SUB ZODIA EROTISMULUI, A SENZORIALULUI ŞI A CARNAVALESCULUI” Referitor la creaţiile tânărului plastician, Daniela Ţurcanu-Caruţiu, expert al Ministerului Culturii şi al Patrimoniului Naţional în investigaţia operelor de artă, remarcă, printre altele: „Se observă în picturi lejeritatea cu care pictorul tratează metafizicul, cultivând, de la început, carnavalescul şi ludicul specific lui Cupidon, ca o tendinţă firească de echilibrare a patosului. De asemenea, ne atrag atenţia îngerii care sunt mai aproape de erosul hindus, care era baroc-rococo şi aproape exclusiv senzorial, deci dionisiac, faţă de erosul elin care era sublimat, eterizat, apolinic în fond. În cadrul acestei serii picturale cu tentă ritualică, un loc aparte îl ocupă „fecioara”, prezenţă care trezeşte dorinţa erotică a eului artistic. Îngerii apar chiar şi în ipostaza lor clasică de mesageri, de purtători ai sensului artistic, uneori sub formă anecdotică. Aşadar, universul pictural al lui Andrei Orban stă sub zodia erotismului, a senzorialului şi a carnavalescului”. Aceasta mai observă: „Andrei Orban refuză orice canon sau reţetă de execuţie. El tinde spre o realitate proprie, nu-l interesează realitatea convenţională, alegând o cale spre descoperirea de sine ce dă la iveală imagini inedite. Astfel, în stilul pictural al lui Andrei Orban se poate vorbi despre un realism nerealist. Dar care este, de fapt, realitatea? Realitatea sa este cea pe care ne-o dezvăluie în căutarea fericirii pe calea urmată de vizionarii secolului al XVIII-lea. Abstractul imaginii sale conduce spre interior, căci pentru restul avem fotografia. Hedonismul - căutarea plăcerii în orice - este un alt mod prin care Andrei Orban ne induce bucuria de a exista în cotidian. Generaţia lui Andrei Orban, sofisticată în felul ei, plasată între mediile virtuale şi realitate, am convingerea că se poate regăsi în pictura sa”.