Armata israeliană a suferit pierderi grave în confruntările cu militanţii Hezbollah desfăşurate miercuri în sudul Libanului, au anunţat surse medicale de la Ierusalim. Posturile arabe de televiziune au relatat despre moartea a cel puţin 13 militari israelieni. Armata israeliană a confirmat însă numai pierderea unui singur militar şi rănirea altor cinci, la Bint Jbeil, susţinînd că cel puţin 50 de combatanţi ai mişcării şiite au fost ucişi şi mulţi alţii au fost capturaţi.

Circa 150 de persoane grav rănite urmau să fie evacuate, ieri, la bordul avioanelor militare iordaniene ce au aterizat în cursul zilei pe aeroportul din Beirut, după 13 zile de blocadă aeriană impusă de aviaţia israeliană. În cursul zilei de ieri, erau aşteptate în total trei avioane militare iordaniene închiriate de Naţiunile Unite. Şi Programul Alimentar Mondial a anunţat, ieri, trimiterea unui prim convoi de ajutoare în oraşul Tyr. Convoiul este alcătuit din circa zece camioane şi transportă aproximativ 90 de tone de ajutoare umanitare. Tyr este una dintre zonele cele mai afectate. Conflictul s-a soldat, pînă în prezent, cu moartea a 418 persoane în Liban şi rănirea altor peste 2.000.

Un nou atac cu rachete asupra oraşului israelian Haifa s-a soldat, miercuri, cu rănirea mai multor persoane, a anunţat poliţia israeliană. Atacul a avut loc în timp ce Jan Egeland, coordonator al Naţiunilor Unite pentru ajutoare, se afla în vizită la Haifa, una dintre ţintele atacurilor Hezbollah. Alte cel puţin 11 rachete au căzut în oraşul Carmiel, dar autorităţile nu au anunţat încă dacă atacul s-a soldat cu victime. Atacul a avut loc la scurt timp după ce liderul Hezbollah, Hassan Nasrallah, a ameninţat că gruparea şiită va ataca ţinte aflate şi mai departe de Haifa. Utilizarea unor rachete cu rază mai lungă de acţiune riscă să determine o reacţie masivă a armatei israeliene. Pînă acum, aceste atacuri s-au soldat cu moartea a 42 civili. Israelul a lansat, miercuri, atacuri aeriene şi în Fîşia Gaza, provocînd moartea unui militant Hamas şi a altor cel puţin şapte palestinieni, precum şi rănirea altor doi. Campania israeliană în Fîşia Gaza s-a soldat cu moartea a cel puţin 122 de palestinieni.

Comunitatea internaţională exercită presiuni pentru încetarea focului

Naţiunile Unite şi reprezentanţi din 14 ţări s-au reunit, miercuri, la Roma, împreună cu secretarul de Stat american Condoleezza Rice, pentru a găsi o soluţie pentru conflictul şi criza umanitară din Liban. Dificultăţile de a ajunge la un acord, deja manifestate înaintea începerii reuniunii, au fost sporite de uciderea, într-un atac israelian, a patru observatori ai Naţiunilor Unite, în sudul Libanului. Există numeroase divergenţe între Statele Unite şi Marea Britanie, pe de o parte, care susţin poziţia Israelului şi restul ţărilor europene şi cele arabe, care cer încetarea cît mai rapidă a atacurilor din Liban. Liderii arabi cer un acord de pace rapid, dar Statele Unite şi Uniunea Europeană consideră că încă nu sînt îndeplinite condiţiile pentru încheierea unui armistiţiu durabil. Singura speranţă mai rămîne reuniunea de săptămîna viitoare a miniştrilor Afacerilor Externe din statele Uniunii Europene. Mai multe state membre iau în considerare trimiterea unei forţe internaţionale de menţinere a păcii în Liban, iar Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru Politică Externă, Javier Solana, este implicat direct în negocieri.

Israelul nu a fost invitat la conferinţă, unde nu sînt prezenţi nici reprezentanţii Siriei, Iranului sau grupării Hezbollah.Printre delegaţii prezenţi s-au numărat premierul libanez, Fuad Siniora, precum şi reprezentanţii Arabiei Saudite, Iordaniei şi Egiptului, dar şi ai Germaniei, Franţei, Marii Britanii, Rusiei şi Turciei, precum şi ai Naţiunilor Unite, Uniunii Europene şi Băncii Mondiale. Franţa, Italia, Rusia şi restul ţărilor europene şi arabe susţin fără rezerve apelul lui Kofi Annan pentru o încetare imediată a focului, care să fie urmată de negocieri. Unul dintre liderii Hezbollah a declarat însă că militanţii, ce ameninţă cu extinderea atacurilor din Israel şi nu sînt dispuşi să accepte să se dezarmaze - una dintre condiţiile probabile pentru orice acord de pace - sînt "obosiţi" de astfel de discuţii. Deşi se speculează asupra formării unei forţe internaţionale de pace, NATO consideră prematură implicarea sa în conflict.

Libanul va sesiza instanţele internaţionale în legătură cu agresiunea israeliană şi va cere compensaţii pentru "distrugerile barbare suferite de poporul libanez". Pagubele pentru infrastructuri, locuinţe, magazine şi uzine atingeau luni nivelul de 2,07 miliarde de dolari, anunţa Consiliul de Dezvoltare şi Reconstrucţie a Libanului. În replică, premierul israelian a declarat că speră ca ofensiva israeliană împotriva Hezbollah să se încheie cît mai repede cu putinţă, deşi va lua sfîrşit numai după ce îşi va atinge scopurile. Ehud Olmert, care a făcut aceste comentarii în faţa unei comisii parlamentare, a subliniat pînă în prezent mai mult hotărîrea de a continua lupta decît dorinţa de a pune capăt ofensivei, cît mai rapid.

Premierul libanez a propus efectuarea unui schimb de prizonieri între Israel şi Liban, sub auspiciile Comitetului Internaţional al Crucii Roşii. Acesta s-a pronunţat şi pentru o sporire a efectivelor şi mandatului Forţei Interimare a Naţiunilor Unite din Libanul de Sud, pentru îndeplinirea de misiuni umanitare. Premierul israelian doreşte, în schimb, stabilirea unei zone de securitate de unu pînă la doi kilometri în sudul Libanului.

Finlanda şi China cer anchetarea raidului soldat cu uciderea observatorilor ONU

Constituirea unei forţe internaţionale pentru sudul Libanului, susţinută de aproape toate statele, riscă să întîmpine dificultăţi suplimentare după atacul asupra postului de observare al forţei Naţiunilor Unite din Libanul de Sud. Trupul neînsufleţit al unuia dintre cei patru observatori ucişi marţi într-un raid israelian efectuat asupra avanpostului de la Khiam nu fusese încă scos de sub dărîmături, miercuri, a afirmat o sursă din serviciile libaneze de securitate. Corpurile celorlalţi trei observatori, recuperate la cîteva ore de la bombardament, au fost transportate în cursul dimineţii de ieri la morga unui spital din localitatea Marjayun, situată la vest de Khiam.

Secretarul general al Naţiunilor Unite, Kofi Annan, a cerut Israelului să ancheteze "atacul aparent intenţionat". Israelul a anunţat că va investiga incidentul şi şi-a exprimat regretul pentru uciderea celor patru observatori, însă a afirmat că a fost şocat de faptul că secretarul general a sugerat că aceasta ar fi fost intenţionată. Un cetăţean chinez se afla printre persoanele ucise, iar celelalte trei victime proveneau din Finlanda, Austria şi Canada. Prin urmare, preşedintele finlandez a cerut Israelului deschiderea unei anchete referitoare, iar. China solicită scuze oficiale.

Siria condiţionează cooperarea

Autorităţile de la Damasc sînt dispuse să coopereze în eforturile de găsire a unei soluţii pentru criza din Liban, în cazul încetării focului şi a unui schimb de prizonieri. Siria cere si retragerea Israelului din teritoriile arabe ocupate, a declarat ministrul sirian al Afacerilor Externe, Walid al-Mouallem, care şi-a exprimat regretul că ţara sa nu a fost invitată la conferinţa de la Roma. Acesta a respins acuzaţiile potrivit cărora Siria ar furniza armament grupării libaneze Hezbollah şi a criticat şi punctul de vedere al Israelului, potrivit căruia gruparea poate fi învinsă în plan militar. Secretarul general al Naţiunilor Unite, Kofi Annan, a afirmat că participanţii la conferinţa internaţională de la Roma vor discuta şi despre rolul Siriei şi al Iranului în criza libaneză, iar o soluţie în rezolvarea sa are în vedere şi cele două state. Iranul a cerut ieri încetarea imediată şi necondiţionată a ostilităţilor.

Egiptul nu va intra în război pentru Liban

Preşedintele Hosni Mubarak a afirmat că Egiptul nu va intra în război cu Israelul pentru a apăra Libanul sau mişcarea şiită Hezbollah. "Cei care îndeamnă Egiptul să intre în război pentru a lua apărarea Libanului sau a grupării Hezbollah nu îşi dau seama că timpul aventurilor externe s-a încheiat", a declarat acesta. Hosni Mubarak a apreciat că un asemenea scenariu este imposibil, în condiţiile în care "73 de milioane de egipteni au nevoie de dezvoltare, de servicii, locuri de muncă şi locuinţe". "Armata egipteană serveşte doar la apărarea Egiptului, iar acest lucru nu se va schimba", a subliniat preşedintele în urma apelurilor lansate de opoziţie, pentru o intervenţie a armatelor ţărilor arabe, în conflictul cu Israelul.

Preşedintele egiptean, a cărui ţară a încheiat un acord de pace cu Israelul, în anul 1979, a dat asigurări că statul evreu nu va ataca Egiptul sub nici un pretext. Hosni Mubarak a avertizat asupra "unei catastrofe ce ameninţă toată regiunea, în cazul în care situaţia va continua să se degradeze".