„Washington Post“: Închisoare CIA în România - unde se află, câți dolari costa tăcerea

Cotidianul american „Washington Post“ (WP) a publicat vineri un amplu material despre "mărirea și decăderea" închisorilor secrete CIA din țările aliate ale SUA. Pe harta unor astfel de centre de detenție s-ar fi aflat și România, alături de Polonia, Lituania, Thailanda și Afganistan. Jurnaliștii WP spun că, potrivit raportului Senatului SUA despre practicile de interogare folosite de CIA după 9/11, închisoarea Agenţiei din România era constituită din șase celule prefabricate aflate în pivnița unei clădiri guvernamentale din București. Deținuții care ajungeau în astfel de facilități erau adesea mutați dintr-un loc în altul, în tentativa serviciilor secrete americane de a escamota locațiile închisorilor și adevăratul lor scop de oficialii de peste ocean și din Washington. Conform WP, raportul Senatului descrie mai multe confruntări. În 2003, după ce ambasadorul american în România a aflat că CIA folosește o închisoare secretă în țara lui gazdă, a intenționat să-și informeze superiorii din Departamentul de Stat. Șeful unității CIA din România i-a transmis diplomatului că acest lucru nu este posibil și că "nimeni din Departamentul de Stat, inclusiv secretarul de stat, nu este informat" despre închisoare. Prin urmare, ambasadorul a cerut un document scris de la consilierul pentru probleme de securitate națională, Condoleeza Rice, care să confirme că facilitatea este autorizată și respectă standardele legale și cele privind drepturile omului. Șefii bazei centrale a CIA au rezolvat dificultățile provocate de ambasador apelând la adjunctul secretarului de stat, Richard L. Armitage, care l-a convocat pe diplomat pentru a lămuri chestiunea. Totodată, el a cerut CIA să-l informeze mai bine, atât pe el, cât și pe secretarul de stat Colin Powell. Michael Guest, ambasador SUA în România în perioada 2001-2004, nu a vrut să comenteze datele raportului Senatului american. Pentru a netezi denivelările apărute în relația cu guvernele gazdă, CIA a folosit milioane de dolari. Oficiali ai sediului central al CIA încurajau agenții operativi din statele gazdă să "gândească la scară largă" când vine vorba de metode prin care să-și mulțumească omologii din aceste țări. Ofițerii CIA din România s-au întors în SUA cu o "listă de dorințe", cu șapte cifre, și au primit ulterior o sumă mai mare cu cel puțin 1 milion de dolari decât cea solicitată. În 2005, un oficial CIA din România se plângea de o "epuizare" fundamentală a misiunii. Unii deținuți au fost storși de informații, iar facilitatea s-a transformat dintr-una necesară aflării de informații într-una de detenție pe termen lung. Expunerea mediatică, încleștările birocratice și disputele cu guvernele străine au erodat proiectul închisorilor secrete. Dar cea mai grea lovitură a venit când firavele pârghii legale pe care se fundamentau acțiunile - o serie de memo-uri cerute de CIA și emise de Departamentul de Justiție - au fost limitate, dacă nu chiar anulate, prin reexaminări și decizii ale instanțelor.

Informaţii direct de la sursă

Cel mai semnificativ document guvernamental din istoria democraţiei noastre, raportul Comisiei pentru Servicii Secrete din Senatul american privind tortura practicată de CIA, a suscitat un viu interes şi zero reacţii. Directorul CIA, John Brennan, a recunoscut joi, în cursul unei conferinţe de presă, că agenția americană de informații a folosit metode de interogare "dezgustătoare" după atentatele din 11 septembrie 2001, relatează AFP, care prezintă câteva dintre cele mai importante declaraţii.

"Într-un număr limitat de cazuri, ofiţeri ai agenţiei au folosit tehnici de interogare neautorizate, dezgustătoare şi care, pe bună dreptate, treabuiau eliminate", a recunoscut John Brennan într-o conferinţă de presă excepţională şi retransmisă în direct la televiziune, fără precedent în istoria CIA.

"Precedenta administraţie s-a confruntat cu alegeri dificile asupra modalităţii de a combate al-Qaida şi de a preveni alte atacuri teroriste împotriva ţării noastre", a precizat directorul CIA.

"Nu era simplu de răpuns şi, oricare ar fi opinia voastră despre EIT (tehnicile de interogare intensificate - n.r.), naţiunea noastră şi în special această agenţie au făcut multe lucruri corecte în acea perioadă dificilă pentru ca ţara să rămână puternică şi sigură", a continuat el.

"În numeroase privințe, programul a avansat pe un teren necunoscut de CIA, nu am fost pregătiți. Aveam puțină experiență în ceea ce priveşte detenția suspecților şi puțini agenți erau formați pentru interogatorii. Preşedintele a autorizat programul la şase zile de la 11 septembrie şi a fost de datoria noastră să-l punem în practică", a afirmat John Brennan.

"Pentru a răspunde îngrijorărilor identificate, CIA a implementat (...) reforme cu scopul de a se asigura ca erori să nu se mai repete", a spus el.

"Este imposibil să ştim dacă prin metodele brutale au fost obţinute informaţii de valoare. Noi nu am stabilit că informaţiile de valoare au fost obţinute prin tehnicile speciale de interogare. Este (...) imposibil de măsurat", a subliniat el.

"Indiferent de rolul avut de EIT pentru obţinerea unor informaţii utile din partea vreunui deţinut, cred că metode eficiente şi necoercitive există pentru a scoate astfel de informaţii - metode care nu au efect contraproductiv asupra securităţii noastre naţionale şi poziţiei la nivel internaţional", a adăugat Brennan.

REPLICĂ LIVE În replică, senatoarea americană Dianne Feinstein, care a lucrat la raportul privind tortura practicată de CIA, l-a contrazis, punct cu punct, pe directorul CIA, John Brennan, în timp ce acesta din urmă respingea unele dintre concluziile documentului făcut public de Senat marţi, relatează AFP. În faţa jurnaliştilor prezenţi la sediul CIA, John Brennan a declarat că este "imposibil să ştim" dacă informaţiile obţinute prin practici de tortură ar fi putut fi obţinute prin tehnici clasice de interogare. "Raportul arată că se ŞTIA: CIA avea informaţii înainte de (a începe) tortura", a postat pe Twitter Dianne Feinstein, preşedinta Comisiei de Informaţii a Senatului, care a prezentat marţi un raport de peste 570 de pagini cu privire la programul CIA de interogare, după atentatele din 11 septembrie 2001, a unor deţinuţi care aveau legături cu reţeaua teroristă Al-Qaida. CIA nu a minţit nici publicul, nici aleşii, a dat asigurări John Brennan. "Comisia de Informaţii, informată de program la patru ani de la lansarea sa", în 2006, a răspuns Dianne Feinstein, care nu era la acea vreme preşedintă a Comisiei. Influenta senatoare urmărea conferinţa de presă la televizor şi colaboratorii săi postau mesaje pe Twitter, a precizat pentru AFP purtătorul său de cuvânt. Întrebat dacă Osama ben Laden a fost reperat datorită unor informaţii obţinute de la deţinuţi în cursul interogatoriilor forţate, actualul director al CIA a oferit un răspuns pozitiv. "Raportul demonstrează definitiv că EIT nu a dus la ben Laden. Pagina 378", a replicat senatoarea.

Raportul privind tortura practicată de CIA, un bestseller

Raportul Senatului american privind tortura practicată de CIA va fi publicat de o editură din New York, Melville House, şi va fi disponibil în librării din 30 decembrie, la preţul de 16,95 de dolari, a anunţat joi editorul, relatează AFP. Raportul făcut public marţi este, "probabil, documentul guvernamental cel mai important al generaţiei noastre şi chiar cel mai semnificativ din istoria democraţiei noastre", afirmă într-un comunicat Dennis Johnson, cofondatorul editurii din Brooklyn. "Este de datoria noastră să oferim acest raport unui public cât mai mare posibil", adaugă editorul. Raportul Senatului descrie metodele de interogare violente şi ineficiente utilizate de CIA după atentatele din 11 septembrie 2001. Cartea de 480 de pagini, care va avea iniţial un tiraj de 50.000 de exemplare, va fi disponibilă atât în versiune PDF, cât şi în format electronic.