NEGOCIERI DIFICILE Reprezentanţi din peste 190 de ţări s-au reunit ieri, la Varşovia, în cadrul celei de-a 19-a conferinţe ONU privind schimbările climatice, care trebuie să pună bazele unui acord global aşteptat în 2015, la Paris, pentru limitarea emisiilor de gaze cu efect de seră (GES). Această conferinţă, programată să se desfăşoare până pe 22 noiembrie, îşi propune să combată încălzirea planetei, a cărei temperatură ar putea creşte cu până la 5 grade Celsius în cazul în care nu se vor lua măsuri serioase pe plan mondial. Comunitatea internaţională nu şi-a fixat ca obiectiv decât limitarea creşterii temperaturii cu 2 grade Celsius în raport cu perioada preindustrială. La Varşovia se lansează astfel negocieri care ar urma să dureze doi ani şi care ar trebui să conducă la un acord global, ambiţios şi obligatoriu din punct de vedere legal de reducere a GES. Înţelegerea ar putea intra în vigoare din anul 2020. Conferinţa a început cu un apel emoţionant venit din Filipine, ţară ce tocmai s-a confruntat cu unul dintre cele mai violente taifunuri din istorie, care a făcut apel la comunitatea internaţională să treacă la acţiune pentru a ţine sub control schimbările climatice.

Pentru moment, singurul text ce limitează GES este Protocolul de la Kyoto, dar acesta nu vizează decât ţările industrializate, cu excepţia notabilă a SUA, care nu l-au ratificat, şi nu acoperă decât 15% din emisiile totale de gaze cu efect de seră. Următorul acord, care va înlocui Protocolul de la Kyoto în 2020, ar urma să implice şi SUA şi marile puteri emergente, printre care şi China, cel mai mare poluator din lume.

EFORTURI PREA MICI Viitorul nu arată deloc bine, pentru că investiţiile în energiile nepoluante au rămas mult în urmă. În lume au fost investiţi aproape un miliard de dolari pe zi, în 2012, pentru a limita încălzirea globală, dar suma necesară pentru implementarea unor măsuri eficiente ar fi dublă. Cifrele provin din cel mai recent raport al Climate Policy Initiative (CPI), care arată că în 2012 s-au cheltuit, pentru a limita încălzirea globală, aproximativ 359 miliarde de dolari. Deşi pare o sumă enormă, ea reprezintă doar jumătate din cele 700 de miliarde de dolari pe an pe care Forumul Economic Mondial îi consideră necesari pentru a aborda cu succes problema schimbărilor climatice.

Agenţia Internaţională pentru Energie (IEA) susţine că, până în anul 2020, vor fi necesare investiţii de 5.000 de miliarde de dolari numai pentru proiectele de energie din surse regenerabile. Sumele investite actualmente în asemenea proiecte sunt mici în comparaţie cu fondurile enorme care se consumă pentru subvenţionarea utilizării combustibililor fosili. În 2011, aceste subvenţii au fost de circa 523 de miliarde de dolari, în vreme ce subvenţiiile pentru energiile din surse regenerabile, la nivel global, au fost de numai 88 de miliarde, inclusiv 20-22 de miliarde pentru biocombustibili. În 2013, circa 38% din investiţiile în tehnologii destinate combaterii schimbărilor climatice au venit din sectorul public. În ciuda faptului că volumul investiţiilor private în acest sector a scăzut, există unele motive să fim optimişti, arată raportul, deoarece şi costul tehnologiilor pentru proiecte de energie regenerabilă la scară mare a scăzut.

MULTE NECUNOSCUTE Climatologii nu au stabilit încă existenţa unei legături formale între cicloane şi procesul de încălzire globală, dar se aşteaptă în viitor la fenomene meteo tot mai violente ca urmare a creşterii temperaturii oceanelor. În timp ce Filipinele îşi numără morţii după trecerea taifunului Haiyan, experţii au însă puţine certitudini. În studiul cicloanelor există multe carenţe, printre care şi cea a lipsei bazelor de date omogene, întrucât înaintea anilor '70 nu existau sateliţi care să studieze aceste fenomene, explică un cercetător francez. Una dintre puţinele constatări, menţionată într-un raport despre încălzirea climatică publicat în luna septembrie de grupul de experţi în evoluţia climatului (GIEC), dă ca aproape sigură încălzirea părţii superioare a oceanelor între anii 1971 şi 2010. Ritmul acestei încălziri este evaluat la 0,1 grade Celsius pe deceniu pentru primii 75 de metri de la suprafaţa apei şi de 0,015 grade Celsius pentru straturile mai adânci.

Dacă această încălzire este rezultatul activităţilor umane sau dacă ea este superioară variaţiilor naturale ale planetei sunt întrebări la care nimeni nu poate să răspundă deocamdată, dar GIEC estimează, pe baza modelelor climatice, că, în viitor, cicloanele vor deveni mai violente şi vor aduce o cantitate tot mai mare de precipitaţii. Evaluările altor experţi indică probabilitatea unui număr mai redus de cicloane în viitor, confirmând totodată că ele vor fi tot mai bogate în precipitaţii. Atunci când temperatura oceanelor creşte, cicloanele beneficiază de o sursă suplimentară de energie, de unde rezultă tendinţa creşterii violenţei acestor fenomene, iar această încălzire antrenează şi o creştere a evaporării, ceea ce determină precipitaţii mai abundente. Atunci când este mai cald, avem mai multă apă în atmosferă şi în aceste condiţii ne putem aştepta în general la ploi mai intense. În orice caz, taifunul Haiyan, cel mai violent care a lovit vreodată suprafaţa terestră, va da de gândit participanţilor la conferinţa de la Varşovia!