Staful filialei Constanţa a Camerei Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România (CECCAR) tună şi fulgeră că Ordonanţa de Guvern 71/2001, privind organizarea şi exercitarea activităţii de consultanţă fiscală, “este neconstituţională pentru că fărîmiţează profesia contabilă. Drept consecinţă se cere autorizarea nejustificată a experţilor contabili care vor să facă consultanţă fiscală la un alt organism decît CECCAR, adică la Camera Consultanţilor Fiscali”, spune preşedintele CECCAR Constanţa, Ştefan Mihu. De cealaltă parte, vicepreşedintele Camerei Consultanţilor Fiscali (CCF) din România, Ionelia Vişan, declară că “este un presupus conflict şi că de fapt este vorba de pretenţia CECCAR de a gestiona profesia de consultant fiscal şi nu de o lipsă de înţelegere a regulilor de autorizare ca urmare a dovedirii competenţei profesionale”. Vişan a explicat că România a trebuit să se alinieze normelor europene privind profesia contabilă, chiar dacă acest lucru a însemnat “fărîmiţarea” meseriei, adică apariţia a trei profesii distincte reglementate prin Legea 200/2004 privind recunoaşterea diplomelor şi calificărilor, cu modificările şi completările ulterioare: auditorul financiar, consultantul fiscal şi cumulul expert contabil - contabil autorizat. În opinia Ioneliei Vişan, conducerea CECCAR Constanţa uită de Decizia nr. 916/18.10.2007, prin care magistraţii Curţii Constituţionale au respins excepţia de neconstituţionalitate invocată de membrii CECCAR ca fiind neîntemeiată. “În aceste condiţii este evident că nu este vorba despre o lovitură dată profesiei contabile, ci despre o specializare a specialiştilor cu scopul de a garanta servicii de calitate în domeniul consultanţei fiscale”, a explicat Vişan. Trebuie precizat faptul că cei care vor să desfăşoare activitate de consultanţă fiscală trebuie să se autorizeze la CCF, cei care fac audit financiar se autorizează la Camera Auditorilor Financiari din România, iar cei care fac expertiză contabilă se autorizează la CECCAR. Autorizarea presupune plata unor taxe, iar statutul de membru în camerele care protejează şi mai bine interesul celor trei profesii implică plata unor cotizaţii fixe sau variabile (de 0,5% pe an din activitatea desfăşurată). “Conflictul” se rezumă, într-o oarecare măsură, la banii ce intră în joc în momentul autorizării şi al cotizării, iar în altă măsură, la refuzul clar al experţilor contabili de a se supune unui test de competenţă profesională, după cum susţine Vişan. “Cam o treime din experţii contabili constănţeni (membri CECCAR), mai exact 236 am eu cunoştinţă, sînt şi consultanţi fiscali. Restul nu vor să se supună unui test de competenţă prefesională, unde mai pui că unii s-au înscris la examenul de autorizare la CCF şi nu l-au luat. Experţii contabili vor, pur şi simplu, ca, în baza legitimaţiei pe care o au, să desfăşoare şi consultanţă fiscală, dar acest lucru nu este posibil din moment ce există o lege care prevede clar că este nevoie de autorizare la CCF”. În replică la aceste afirmaţii, preşedintele CECCAR, Ştefan Mihu, a spus că “experţii contabili nu se tem de examenul de autorizare, ci este vorba de bani cheltuiţi fără sens. Autorizarea la CCF şi CAFR înseamnă bani scoşi din buzunar pentru trei autorizaţii în total, trei cotizaţii, plata a trei module de specializare, deci alţi bani. Nu toţi experţii contabili au atîţia bani încît să se autorizeze la toate camerele sau fie şi la două din ele, mai ales că şi expertul contabil şi consultantul fiscal şi auditorul financiar au studiat aceleaşi materii, deci nu văd sensul autorizării separate”. Revenind la bani, să vedem de ce atîta vîlvă la vîrful CECCAR şi CCF: un calcul simplu arată că la peste 4.000 de membri, cît are doar CCF în toată ţara, ori 500 de lei/persoană, cît este taxa de autorizare în consultanţa fiscală, se obţine o sumă însemnată, la care se adaugă şi cotizaţiile. Evident, suma creşte mai mult, ceea ce înseamnă fonduri mai mari de întreţinere a Camerei.