Conflictul intercoreean ar putea duce la un nou război mondial

Nu ai găsit subiectul dorit?
Foloseşte căutarea ...

Conflictul intercoreean ar putea duce la un nou război mondial

Externe 21 Decembrie 2010 / 00:00 383 accesări

Coreea de Sud a început, ieri dimineaţă, exerciţiile militare în apropierea imediată a graniţei cu Coreea de Nord. Iniţial, manevrele erau programate pentru sfârşitul săptămânii trecute, însă au fost anulate, oficial, din cauza vremii proaste. Specialiştii atenţionează în legătură cu serioasele riscuri politico-militare, sociale şi ecologice ale unui potenţial conflict de anvergură dintre cele două state coreene, notează cotidianul rus “Nezavisimaia Gazeta”. Moscova consideră că manevrele cu tiruri de artilerie ale sud-coreenilor, desfăşurate pe insula Yeonpyeong, ar putea deteriora şi mai mult situaţia deja tensionată din regiune. Rusia, care are graniţă comună cu Coreea de Nord, are de ce să se teamă, subliniază cotidianul. Potrivit analistului rus Aleksandr Voronţov, în cazul în care conflictul va escalada, este posibil un aflux de refugiaţi şi o catastrofă ecologică în zonă. În Coreea de Sud există 20 de centrale nucleare, care ar putea fi distruse cu arme obişnuite. Aceasta înseamnă 20 de noi Cernobîluri. De altfel, şi în Coreea de Nord există obiective nucleare, aminteşte Voronţov, expert în cadrul Institutului de Orientalistică al Academiei de Ştiinţe din Rusia. În afară de aceasta, acţiunile militare din Peninsula Coreeană vor obliga ţările vecine, inclusiv Rusia, China şi SUA, să-şi plaseze în stare de pregătire totală de luptă propriile forţe armate. “Din experienţa campaniei irakiene ştim că, în pofida utilizării de arme cu precizie înaltă, uneori erau afectate şi ţările vecine”, atenţionează analistul rus. În opinia lui, “conflictul dintre cele două state coreene ar putea fi unul îndelungat şi incontrolabil, putând escalada într-un al treilea război mondial, în care SUA să se confrunte cu China”.

Între timp, poziţia Washingtonului stârneşte întrebări, subliniază “Nezavisimaia Gazeta”. Astfel, SUA nu au acceptat convocarea sâmbătă a Consiliului de Securitate al ONU, după cum solicita Moscova. Se aşteaptă ca 20 de militari americani să ia parte la actualele manevre sud-coreene. Phenianul afirmă că sud-coreenii se folosesc de americani ca de un scut, dar nu au ezitat să ameninţe cu atacuri imprevizibile, în scopul autoapărării. La rândul său, Departamentul de Stat al SUA a declarat că exerciţiile militare ale Seulului sunt unele întemeiate în ceea ce priveşte asigurarea securităţii şi că partea sud-coreeană are dreptul la ele. În opinia lui Voronţov, manevrele sud-coreenilor relevă iluziile Seulului, conform cărora schimbarea regimului din Coreea de Nord ar fi posibilă prin amplificarea presiunilor şi izolării. Totuşi, un conflict de anvergură nu este în avantajul nimănui. După ce desfăşurase o vizită la Phenian, guvernatorul statului New Mexico, Bill Richardson, le-a propus militarilor nord-coreeni să stabilească o linie directă cu cei din sud şi, de asemenea, să înfiinţeze o comisie militară pentru monitorizarea crizelor de la Marea Galbenă, comisie din care să facă parte SUA şi cele două state coreene. “Nezavisimaia Gazeta” remarcă faptul că SUA nu par să dorească prezenţa Rusiei şi Chinei în această comisie. Deocamdată, Phenianul a refuzat propunerea SUA.

Discuţiile la Consiliul de Securitate al ONU, de duminică, asupra situaţiei din Peninsula Coreeană, au eşuat fără o declaraţie finală, iar Rusia a avertizat că, pentru a se opune tensiunilor tot mai puternice, comunitatea internaţională nu mai are niciun plan de acţiune. China a respins cererile ţărilor occidentale de includere în declaraţia finală a unei condamnări a Coreei de Nord, pentru bombardamentul de la 23 noiembrie contra insulei sud-coreene Yeonpyeong, în care au fost ucise patru persoane. Aproximativ opt ore de discuţii formale între cele 15 ţări membre ale Consilului de Securitate şi discuţii private cu ambasadorii nord-coreean şi sud-coreean s-au încheiat fără un acord pentru o declaraţie finală. “Nu am reuşit să facem o legătură între toate punţile”, a subliniat ambasadorul rus, Vitali Ciurkin. El a adăugat, în faţa jurnaliştilor, că eforturile continuă, în mod neoficial, între marile puteri, în încercarea de a pune toată lumea de acord asupa unei declaraţii. Dar ambasadoarea americană la ONU, Susan Rice, preşedinta în exerciţiu a Consiliului de Securitate, a declarat, în faţa presei, că era improbabil ca distanţa dintre poziţiile membrilor Consiliului să poată fi acoperită. China a respins o versiune rusă a proiectului de declaraţie, care nu menţiona Coreea de Nord nominal într-o frază privind atacul şi nici măcar numele Yeonpyeong. Ţările occidentale se limitau, în proiectul lor de declaraţie, să spună că ”Membrii Consiliului de Securitate condamnă bombardamentul de la 23 noiembrie 2010, care a dus la pierderi de vieţi umane, inclusiv civili şi deplânge cu fermitate agravarea tensiunii în Peninsula Coreeană, la care a condus”. Ambasadorul rus a argumentat că ţara sa a cerut, sâmbătă, reuniunea Consiliului de Securitate, din cauza profundei îngrijorări faţă de tensiunile între Coreea de Nord şi Coreea de Sud. El a adăugat că ţara sa a prezentat două idei de declaraţie finală, care erau de a cere celor două Corei o reţinere maximă şi să ceară secretarului general al ONU, Ban Ki-moon, să trimită un emisar pentru a discuta cu Phenianul şi Seulul. Consiliul de Securitate al ONU ar fi în favoarea trimiterii unui reprezentant în Coreea de Nord şi Coreea de Sud cu sarcina de a aplana tensiunile militare în creştere din peninsula coreeană.

Taguri articol


12