În Coreea de Sud a fost decretat, ieri, cel mai înalt grad de alertă pe timp de pace, ca urmare a unor tiruri ale artileriei nord-coreene în apropierea controversatei graniţe maritime între cele două ţări, în Marea Galbenă. Doi puşcaşi marini sud-coreeni şi-au pierdut viaţa şi 13 au fost răniţi, din care trei sunt în stare foarte gravă, în urma tirului cu obuze nord-coreene în zona unei insule aparţinând Coreei de Sud. Zeci de obuze de artilerie au fost trase dinspre Coreea de Nord în direcţia disputatei graniţe maritime intercoreene din Marea Galbenă. Cei mai mulţi din cei aproximativ 1.200 de locuitori ai insulei au fost evacuaţi în buncăre, cel puţin 60 de persoane fiind rănite. ”O unitate de artilerie nord-coreeană a declanşat tiruri de provocare la 14.34 şi trupele sud-coreene au replicat imediat, iar flotila militară a fost desfăşurată în spaţiul aerian al insulei”, a indicat un purtător de cuvânt al Ministerului Apărării de la Seul. Coreea de Sud susţine că a efectuat manevre militare de rutină pe coasta de vest a Peninsulei Coreea, înainte ca armata nord-coreeană să înceapă tirurile cu obuze, dar că exerciţiile de tragere nu au fost îndreptate spre nord. Coreea de Nord a acuzat Coreea de Sud că a tras prima obuze în direcţia sa, obligând-o să replice cu tiruri de artilerie. Autorităţile de la Seul au avertizat cu represalii, în condiţiile continuării provocărilor militare din partea Coreei de Nord. Această situaţie intervine în contextul vizitei în regiune a emisarului american în Coreea de Nord, Stephen Bosworth, care părăsise Japonia, fiind aşteptat la Beijing, pentru a evoca dosarul nuclear nord-coreean.

Guvernul chinez, principalul aliat al regimului nord-coreean, şi-a exprimat îngrijorarea cu privire la situaţia creată după tirurile de artilerie trase de armata nord-coreeană, cerând celor două ţări să facă mai mult pentru a contribui la pacea şi la stabilitatea din Peninsula Coreeană. China este gazda negocierilor în şase, la care participă alături de cele două Corei, SUA, Rusia şi Japonia, negocieri care au ca scop renunţarea la programul nuclear nord-coreean şi introducerea unui climat de pace în peninsulă, aflată teoretic în stare de război după conflictul din 1950-1953, încheiat doar printr-un armistiţiu şi nu printr-un tratat de pace. Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a condamnat tirurile artileriei nord-coreene şi a făcut apel la luarea unor măsuri pentru normalizarea situaţiei. “Casa Albă a condamnat ferm bombardamentul nord-coreean şi a cerut încetarea imediată a acestor acţiuni. SUA îndeamnă Phenianul să respecte pe deplin acordul de armistiţiu din 1953. Casa Albă îşi subliniază angajamentul ferm faţă de apărarea aliatului SUA, Coreea de Sud şi faţă de menţinerea păcii şi stabilităţii regionale”, se arată în comunicatul preşedinţiei americane. Secretarul Apărării, Robert Gates, a avut o întrevedere, ieri, cu omologul său sud-coreean. Aproximativ 28.000 de militari americani au rămas în Coreea de Sud, după războiul coreean (1950-1953). “NATO va urmări atent evoluţiile situaţiei din Peninsula Coreea, cu o profundă preocupare”, a anunţat o purtătoare de cuvânt a Alianţei. O reuniune urgentă a Consiliului de Securitate al ONU se va desfăşura astăzi, după incidentele coreene.

Unii analişti cred că acţiunile provocatoare ale Coreei de Nord au legătură cu transferul de putere de la Phenian. Kim Jong-il pare a fi pe cale să îi transfere puterea fiului său, Kim Jong-un. Incidente ca scufundarea unei nave militare sud-coreene în luna martie sau recentele tiruri de artilerie au rolul de a consolida poziţia lui Kim Jong-un. Însă, incidentul ar putea avea legătură cu efortul Phenianului de a-şi consolida poziţia de negociere în perspectiva discuţiilor pe tema programului nuclear. Tirurile de artilerie nord-coreene ar putea fi şi o ripostă faţă de exerciţiile militare efectuate de Coreea de Sud în această zonă. O altă ipoteză are legătură cu atitudinea preşedintelui sud-coreean faţă de acordarea ajutoarelor economice regimului de la Phenian, condiţionând acordarea ajutoarelor de progrese în negocierile pentru abandonarea armelor nucleare.