Ciocniri violente între musulmani şi creştini s-au soldat cu 12 morţi şi 144 de răniţi, sâmbătă seară, într-un cartier din Cairo, alimentând tensiunile interconfesionale puternice cu care se confruntă Egiptul. Principalele confruntări s-au produs în jurul unei biserici din cartierul Imbaba, atacată de musulmani pe motiv că o creştină care ar vrea să se convertească la Islam este închisă acolo. O altă biserică a fost incendiată în acest cartier, unde importante efective de soldaţi şi poliţişti au fost mobilizate. Cel puţin cinci creştini copţi au fost ucişi în cursul unui atac lansat de salafişti, membri unei mişcări fundamentaliste islamiste, care au deschis focul asupra lor. Militarii au tras focuri de armă în aer pentru a încerca să separe cele două tabere. Mai mulţi musulmani au aruncat cocteiluri Molotov asupra creştinilor.
Armata egipteană a promis că va acţiona ferm împotriva celor responsabili pentru aceste violenţe. Un general, care s-a exprimat la postul privat ON-TV, a subliniat că orice persoană arestată la locul acestor violenţe riscă să fie judecată în baza unei noi legi privind banditismul, care prevede sancţiuni sporite. Conducerea ţării a anunţat că 190 de persoane arestate şi vor fi aduse în faţa instanţei militare. Armata egipteană asigură conducerea ţării de la plecarea preşedintelui Hosni Mubarak de la putere, la data de 11 februarie, în urma unei revolte populare.
Creştinii din Egipt reprezintă între 6 şi 10% din populaţia ţării, care numără în total peste 80 de milioane de persoane. Aceştia constituie cea mai importantă minoritate creştină din Orientul Mijlociu. Polemicile din jurul acuzaţiilor şi dezminţirilor privind creştini copţi care ar fi închişi pentru a-i împiedica să se convertească la Islam alimentează de mai multe luni intensificarea tensiunilor între comunităţi. Copţii, prezenţi în Egipt încă de la începutul creştinismului, înaintea erei islamice, se plâng de discriminări şi de o marginalizare tot mai mare într-o societate egipteană cu o majoritate musulmană sunnită. Sentimentul lor de insecuritate s-a agravat de la înlăturarea preşedintelui Hosni Mubarak, care s-a tradus printr-o vizibilitate crescută a mişcării fundamentaliste salafiste.