Confruntări între poliţie şi manifestanţi au izbucnit luni seară, la Teheran, în cursul unui miting la care participau sute de mii de persoane care contestă realegerea preşedintelui Ahmadinejad. Focuri de armă au fost auzite la finalul manifestaţiei celor cîteva sute de mii de susţinători ai lui Mir Hossein Moussavi, rivalul învins de preşedintele ultraconservator. Manifestanţii au dat foc la pneuri şi la pubele în piaţa Azadi, la finalul manifestaţiei din centrul oraşului. Forţele de ordine au folosit iniţial gaze lacrimogene pentru a dispersa mulţimea şi apoi au deschis focul. Nu se ştie deocamdată dacă au fost gloanţe de cauciunc sau muniţie reală. Un fotoreporter AFP a transmis că a văzut cel puţin un manifestant iranian împuşcat mortal şi mai mulţi răniţi.

În cea de-a treia zi de haos declanşat după declararea victoriei lui Mahmud Ahmadinejad, puterea conservatoare pare să ţină seama de seria de acuzaţii privind neregulile din procesul electoral. Ghidul suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei, a cerut anchetarea acuzaţiilor conform cărora alegerile prezidenţiale din 12 iunie au fost marcate de fraude. Anterior, acesta l-a invitat, duminică, pe Mir Hossein Moussavi, că conteste în continuare rezultatul alegerilor prezidenţiale iraniene din 12 iunie exclusiv pe căi legale. Ayatollahul Ali Khamenei a calificat realegerea lui Ahmadinejad drept „o mare sărbătoare” şi a sugerat că există puţine speranţe ca instituţia denumită Consiliul Gardienilor Constituţiei să îi dea cîştig de cauză lui Mir Hossein Moussavi. Această declaraţie a fost de ajuns pentru susţinătorii opoziţiei să au ignore interdicţia Guvernului şi să organizeze luni marşul de protest în faţa Universităţii din Teheran, care a degenerat în violenţe. Susţinătorii lui Mir Hossein Moussavi au afirmat, pe forumurile online, că marşurile de protest vor continua cu sau fără acordul autorităţilor. Zeci de mii de oameni din întreaga lume le-au pus la dispoziţie website-uri care găzduiesc forumuri şi şi-au îndemnat prietenii să poarte culoarea verde, în semn de solidaritate.

În ciuda pericolului de a se expune la un astfel de miting, Mir Hossein Moussavi şi Mehdi Karoubi, cei doi candidaţi în alegerile prezidenţiale din Iran care contestă rezultatele scrutinului, au prezenţi în piaţa din faţa Universităţii din Teheran. La protest au mai participat şi fostul preşedinte reformist Mohammad Khatami. Mir Hossein Moussavi s-a declarat chiar pregătit să participe la un nou scrutin. În schimb, preşedintele în exerciţiu al Iranului, a refuzat să îi garanteze securitatea adversarului său electoral. „În această ţară domneşte legea şi toţi cetăţenii sînt egali în faţa legii”, a declarat Mahmud Ahmadinejad ca răspuns la o întrebare privind securitatea lui Moussavi. Întrebat de ce au fost arestaţi lideri ai opoziţiei, preşedintele ultraconservator iranian a răspuns: „La un meci de fotbal, oamenii se pot entuziasma şi pot avea loc confruntări cu forţele de ordine. Şoferii care încalcă regulile de circulaţie vor fi amendaţi de poliţie. Acestea nu sînt probleme mari”, a afirmat acesta.

Pînă la organizarea marşului din faţa Universităţii din Teheran, poliţia iraniană a dispersat aproximativ 200 de membri ai familiilor manifestanţilor arestaţi în urma protestelor declanşate sîmbătă, după realegerea preşedintelui Ahmadinejad, care solicitau, luni dimineaţa, eliberarea acestora, în faţa Tribunalului Revoluţionar de la Teheran. Alcătuită în principal din părinţi ai deţinuţilor, mulţimea striga către opt poliţişti care asigurau ordinea publică, iar alţi şase oameni ai legii se aflau în faţa intrării în tribunal. Poliţiştii au reuşit să-i îndepărteze puţin pe manifestanţi de clădire, rugîndu-i politicos, dar şi lovindu-l cu pumnii pe unul dintre bărbaţii aflaţi în mulţime şi cu bastonul pe una dintre femei. Un ofiţer de poliţie a intervenit ulterior şi a convins familiile să renunţe la proteste, asigurîndu-le că rudele acestora vor fi eliberate în circa 15 zile şi că îi vor contacta telefonic în două sau trei zile.

Circumspecţie la nivel internaţional

Ambasadorul Iranului în Franţa, Seyed Mehdi Miraboutalebi, a fost convocat, luni, la Ministerul Afacerilor Externe pentru a da explicaţii cu privire la evenimentele din Iran şi a răspunde în faţa îndoielilor exprimate în legătură cu legitimitatea scrutinului. Şi ministrul german al Afacerilor Externe, Frank-Walter Steinmeier, a anunţat convocarea ambasadorului iranian la Berlin, ca urmare a violenţelor comise de poliţie după încheierea scrutinului. Şeful diplomaţiei germane a condamnat şi actele de îngrădire a libertăţii presei observate ca urmare a alegerilor din Iran.

Mai multe instituţii de presă străine au acuzat autorităţile iraniene că i-au împiedicat pe jurnaliştii lor să transmită manifestaţiile de protest faţă de realegerea preşedintelui Ahmadinejad. Două posturi germane de televiziune au afirmat că jurnaliştii lor au fost împiedicaţi să relateze evenimentele, în timp ce trustul britanic BBC a anunţat un bruiaj provenind din Iran, care afectează emisiunile sale în Orientul Mijlociu şi Europa. Televiziunea publică olandeză Nederland 2 a declarat că doi dintre reporterii săi au fost arestaţi şi somaţi să părăsească Iranul. Printre abuzurile împotriva presei figurează şi arestarea a doi ziarişti belgieni şi închiderea pentru o săptămînă a biroului din Teheran al postului al-Arabiya. Reporterii postului italian RAI şi Reuters au fost bătuţi de poliţie în capitala iraniană. Un producător al CNN a fost şi el lovit. Site-urile susţinătorilor opoziţiei nu pot fi accesate, iar Guvernul a închis periodic accesul la site-urile de socializare.

Organizaţia Reporters Sans Frontieres cere comunităţii internaţionale să nu recunoască rezultatele alegerilor prezidenţiale din Iran, invocînd cenzura şi represaliile la adresa ziariştilor. Organizaţia neguvernamentală, care militează pentru libertatea presei, susţine că are confirmarea faptului că autorităţile iraniene au arestat patru ziarişti, printre care şi unul care în 2001 a cîştigat premiul organizaţiei pentru libertatea presei. Reporters Sans Frontieres a mai precizat că nu deţine informaţii în ceea ce priveşte alţi zece reporteri care fie s-au ascuns, fie au fost arestaţi.