Prima rachetă a căzut în grădină. A treia a aruncat în aer trotuarul din fața porții casei, care s-a răsucit în urma exploziei, dar a doua a lovit pridvorul de la intrare, proiectând o schijă în spinarea soției lui Vladimir Piskunov. Femeia nu a supraviețuit, relatează, într-un reportaj de la fața locului, agenția de presă France Presse. Sâmbătă, spre ora 16.00, o ploaie de rachete s-a abătut asupra unui cartier periferic din Mariinka, orășel ocupat de rebelii pro-ruși și limitrof suburbiilor vestice ale Donețkului, marea metropolă din estul Ucrainei, aflată sub controlul separatiștilor.

În strada Liubovici, o casă a ars în întregime. Un capăt de pat din fier înnegrit iese din ruinele încă fumegânde. Patru persoane au murit, ucise de bombardamentul de sâmbătă, potrivit mărturiilor culese duminică. Un focos de rachetă este încă înfipt în sol aici. Unghiul pare să indice faptul că tirul venea din sud, acolo unde sunt poziționate forțele guvernamentale ucrainene. Cele două tabere dau vina una pe alta pentru bombardamente, dar pentru Vladimir Piskunov, care arată în sufrageria sa o serie de schije metalice din oțel și lungi de câțiva centimetri, nu există nici cea mai mică îndoială. „Poroșenko (președintele ucrainean - n.r.) și armata îmi vor da socoteală pentru asta”, afirmă bărbatul, cu mânie rece. „Eu sunt un simplu muncitor, dar acum îmi voi îngropa soția și mă voi lupta. Cum să trăim împreună după aceasta?”. Minerul de 39 de ani și soția sa, de 32 de ani, și-au trimis fiica de 12 ani la părinți, din motive de siguranță, iar ei au rămas să păzească locuința. Potrivit angajaților spitalului regional din Donețk, opt victime ale atacului de sâmbătă au fost transportate la morgă, majoritatea femei. Și cel puțin trei răniți au fost spitalizați în stare gravă.

AGRESIUNE PENTRU RUSIA Autoritățile separatiste au semnalat șase morți într-un precedent bombardament asupra localității Mariinka, în noaptea de vineri spre sâmbătă. Niciun obiectiv militar evident nu era vizibil, duminică dimineața, în cartier și locuitorii asigurau că nu a existat nici în cursul atacului, chiar dacă Mariinka este situată în zona rebelă. Oficialii de la Moscova i-au avertizat pe omologii de la Kiev, duminică, în privinţa unor posibile „consecinţe ireversibile”, după ce un obuz căzut într-un oraş situat la frontiera cu Ucraina a provocat moartea unei persoane, calificând acest eveniment drept „o agresiune din partea Ucrainei”. „În Rusia, noi considerăm această provocare drept un act de agresiune suplimentar al Ucrainei”, se afirmă într-un comunicat al Ministerului pentru Afaceri Externe de la Moscova, citat de Russia Today. O persoană în vârstă a fost rănită.

Un exerciţiu militar aerian bulgaro-american a început în Bulgaria, a anunţat Ministerul Apărării, în ziua încheierii unui exerciţiu naval al NATO în Marea Neagră. Aceste manevre au loc în timp ce confruntările între forţele guvernamentale şi rebeli continuă în Ucraina, ţară riverană Mării Negre. Avioane americane de transport C-130 Hercules, precum şi avioane bulgare vor participa la exerciţiile ce vor avea loc, până la 26 iulie, lângă baza aeriană americană de la Plovdiv, în sudul Bulgariei. Zboruri tactice la altitudine joasă, transport de trupe şi încărcătură, salturi cu paraşuta şi operaţiuni de salvare în caz de criză umanitară vor face parte dintre manevre. Bulgaria şi SUA au participat, de asemenea, împreună cu Grecia, România şi Turcia la un exerciţiu militar al NATO în partea de vest a Mării Negre, în perioada 4-13 iulie.

Gestionarea crizei ucrainene a luat o turnură inedită și în diplomaţie, în ultimele săptămâni, aceea a unor apeluri telefonice cu mai mulţi interlocutori, între care Franţa, Germania, Rusia şi Ucraina. „Rareori am văzut aşa ceva. Apeluri bilaterale, da, sunt tot timpul, dar astfel de apeluri în trei sau în patru reprezintă ceva nou şi inedit”, a dezvăluit un oficial francez, sub acoperirea anonimatului. „Această diplomaţie prin telefon permite avansarea mai rapidă, mai eficientă, mai activă”, a confirmat un alt oficial occidental.

În timp ce estul Ucrainei este afectat de conflict, este dificil de tras concluzii cu privire la pertinenţa sa. În plus, cazul ucrainean nu vrea să însemne că toate crizele pe viitor vor parcurge acest drum diplomatic. În 2008, preşedintele francez Nicolas Sarkozy a acţionat singur în faţa Rusiei pentru a evita anexarea unei părţi a Georgiei. El s-a deplasat la Moscova şi Tbilisi. Nu a fost un tandem cu cancelarul german Angela Merkel, ci s-a sprijinit pe preşedinţia UE, pe care Franţa o deţinea la momentul respectiv, pentru a oferi o greutate suplimentară intervenţiei sale. În cazul Ucrainei, nu au fost deplasări pe teren sau în Rusia efectuate de şefi de stat. Iniţiativa este în special franco-germană. La începutul crizei, s-a implicat şi diplomaţia poloneză, care, potrivit unor oficiali, a avut un rol preponderent în limitarea radicalizării opoziţiei. În prezent, au loc discuţii telefonice multilaterale în mod regulat pe tema crizei ucrainene. Conferinţele telefonice au loc în urma unui proces asiduu. “Şerpaşii“ (consilierii diplomatici) ai francezului François Hollande, germanei Angela Merkel, rusului Vladimir Putin şi ucraineanului Petro Poroşenko se concentrează mai întâi pe utilitatea discuţiilor telefonice. După luarea deciziei, este stabilit un orar şi, când vine momentul, secretariatele formează numerele. În biroul preşedintelui francez este activat difuzorul telefonului. „Discuţiile sunt, în general, destul de puţin protocolare şi foarte directe. Întotdeauna sunt traducători în fiecare limbă, dar, de obicei, Merkel şi Putin vorbesc în rusă sau germană, limbi pe care le stăpânesc amândoi. Poroşenko se exprimă frecvent în engleză şi deseori Hollande îi răspunde direct în engleză pentru a merge totul mai rapid”, a povestit un martor.

Deseori durează ceva până când toţi participanţii sunt la telefon. Atunci se deschid conversaţii libere, ca atunci când François Hollande a vorbit despre fotbal cu Angela Merkel, pentru a o felicita pentru victoria zdrobitoare obţinută de Germania în faţa Braziliei la Cupa Mondială. Întrevederile se pot desfăşura şi în videoconferinţă, dacă liderii vor acest lucru. Joi, Guvernul ucrainean a sugerat folosirea Skype pentru relansarea negocierilor grupului de contact pe tema conflictului cu rebelii pro-ruşi din est. „Ideea părea seducătoare (...). Dar în termeni de confidenţialitate, de siguranţă, nu este ideal”, afirmă o sursă de la Paris. Atunci când vorbesc François Hollande, Angela Merkel şi Vladimir Putin, este posibil să aibă loc o discuţie simultană între miniştrii lor ai Afacerilor Externe. Întrevederile liderilor dau naştere ulterior unor comunicate. Elementele de limbaj sunt pregătite, de asemenea, de “şerpaşi“, corectate şi amendate în funcţie de solicitările unora sau altora, adaugă acelaşi diplomat. În ultimele săptămâni, comunicatul francez a fost deseori publicat înaintea celui german. Poate că germanii au nevoie de mai mult timp decât francezii pentru a-l pune în formă.

Pe de altă parte, vicepreședintele american, Joe Biden, a vorbit sâmbătă, la telefon, cu președintele ucrainean, Petro Poroșenko, și i-a prezentat condoleanțe pentru recenta pierdere a numeroși soldați în cursul luptelor cu insurgenții pro-ruși din estul țării. Forțele puterii de la Kiev au pierdut vineri 23 de oameni, unul dintre cele mai grele bilanțuri de la declanșarea conflictului, care îndepărtează o dată în plus perspectivele unei încetări a ostilităților. Sâmbătă, un purtător de cuvânt al armatei a anunțat că forțele guvernamentale au pierdut încă șapte oameni în ultimele 24 de ore.

„În cursul discuției telefonice, președintele Poroșenko l-a informat pe vicepreședintele Biden în legătură cu ultimele atacuri desfășurate de separatiștii care folosesc arme grele împotriva forțelor ucrainene”, a făcut cunoscut Casa Albă, într-un comunicat. Subsecretarul de stat pentru afaceri europene, Victoria Nuland, a dat asigurări miercuri, în fața Comisiei pentru afaceri internaționale din cadrul Senatului SUA, că SUA sunt pregătite să impună foarte repede noi sancțiuni împotriva Rusiei dacă oficialii de la Moscova refuză să rupă legăturile cu separatiștii.