Evenimentele din ultimele două zile au aruncat presa în ceaţă, dar au pus şi lumea pe jar... Vorbesc de lumea românească, desigur, pentru că toate grijile noastre cotidiene, chiar dacă îţi vine să spui că sunt \"multe şi mărunte\", rămân mai importante, cel puţin pentru omul de rând, decât tensiunea militară dintre Coreea de Nord şi cea de Sud, să zicem!

Prima picătură de gaz pe foc a turnat-o însuşi Dominique Strauss - Kahn, preşedintele în exerciţiu al Fondului Monetar Internaţional, care a afirmat cu o nonşalanţă pe care unii ziarişti economici de la Bucureşti au catalogat-o drept iresponsabilă că Grecia, Ungaria, România, Portugalia şi Irlanda ar putea intra în curând în \"incapacitate de plată\", ceea ce echivalează cu falimentul unui stat. Deşi nu cred o iotă din dezminţirile făcute pe postul public de televiziune de Emil Boc, pentru că omul ăsta este cel mai iresponsabil premier pe care l-a avut ţara noastră în ultimele două decenii, totuşi, declaraţia şefului FMI mi se pare absurdă şi susţin asta nu ca să-i îmbărbătez pe români, ci pentru că m-au convins câţiva analişti! Dacă FMI-ul poate fi considerat un fel de cămătar mondial, pardon de expresie, dar tot e la modă îndeletnicirea asta, şi împrumută mai multe state din Europa, atunci cum poate să vină el, în calitate de bancher; să anunţe public că mulţi dintre clienţii săi recenţi vor deveni faliţi cât de curând!? Judecând după felul în care am văzut că lucrează băieţii ăştia deştepţi, altă expresie la modă, de la Banca Mondială, înseamnă că asta este o manevră sau o manipulare prin care ei urmăresc ceva!

A doua picătură, dacă pot să spun aşa, este noul verdict al Curţii Constituţionale în legătură cu dezbaterile pe controversata Lege a educaţiei. Despre acest caz m-am hotărât să vorbesc în editorialul de mâine, însă deocamdată nu mă pot abţine să nu constat cât de încâlcită este situaţia constituţională a acestei legi, situaţie pe care un român obişnuit nu o mai poate înţelege. Şi dacă tot ne-am întors de unde plecasem în debutul textului de faţă, adică la omul de rând şi la grijile sale cotidiene, ultima picătură, de data asta una \"chinezească\", după cunoscutul proverb, a umplut paharul răbdării noastre ieri, când s-a anunţat scumpirea cu 10% a gigacaloriei cu începere de la 1 ianuarie 2011...

Mai lipseşte un cutremur, Doamne fereşte, ca să fie \"tacâmul\" complet!