Universităţii „Ovidius” - care, anul acesta, îşi sărbătoreşte semicentenarul - îi revine plăcuta misiune de a fi gazda celei de-a IV-a ediţii a Congresului Naţional de Istorie a Presei, la organizarea căruia şi-a adus contribuţia, alături de Asociaţia Română de Istorie a Presei (ARIP), şi Academia Oamenilor de Ştiinţă din România (AOSR) - Filiala Constanţa. Evenimentul cu participare internaţională, la care s-au înscris specialişti din România, Republica Moldova, Serbia, Olanda şi Israel, s-a deschis, ieri, în Aula Magna a instituţiei de învăţământ superior, cu mesajele de salut din partea organizatorilor. Printre cei care au luat cuvântul s-au aflat rectorul Universităţii „Ovidius” şi preşedintele Filialei Constanţa a AOSR, prof. univ. dr. Victor Ciupină, care, în calitate de gazdă, a făcut şi o succintă prezentare a istoricului instituţiei de învăţământ. Fără să renunţe la formaţia sa de fizician, prof. univ. dr. Victor Ciupină a propus un exerciţiu de gândire, vorbind, în termenii fizicii, despre relaţia dintre actul jurnalistic şi realitate. La rândul său, prorectorul Universităţii „Ovidius”, prof. univ. dr. Vasile Sârbu, a spus distinsei audienţe: „Mă aflu în faţa dvs. într-un proces de evanghelizare: vreau să răspândesc ideea apariţiei Ateneului Dobrogeţia, acest sanctuar al istoriei şi culturii dobrogene”, după care i-a înmânat preşedintelui ARIP, prof. univ. dr. Ilie Rad, sigla Ateneului „Dobrogeţia”.

Presa română interbelică, sub lupa specialiştilor. „Aventura aceasta ştiinţifică a pornit la Arad, a continuat la Iaşi, Piteşti şi acum, la Constanţa. Am ales Constanţa din mai multe motive: presa dobrogeană a fost întotdeauna de toată lauda şi, în plus, universitatea gazdă aniversează 50 de ani de învăţământ superior public”, a spus prim vicepreşedintele ARIP, conf. univ. dr. Marian Petcu, prodecan al Facultăţii de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării a Universităţii Bucureşti. Referitor la tema congresului, „Presa română interbelică, între mitologizare şi recuperare critică”, dr. Marian Petcu a subliniat: „Noi căutăm să demitizăm, să recuperăm critic presa interbelică, deoarece s-a creat o imagine euforic-fantezistă a interbelicului. În perioada interbelică au fost 16 stări de asediu declarate, ceea ce a însemnat de tot atâtea ori instituţionalizarea cenzurii”.

Comandor dr. Marian Moşneagu, distins cu Premiul „Nicolae Sever Cărpinişan”. Un punct de maxim interes al Congresului a constat în acordarea premiului „Nicolae Sever Cărpinişan”. Distincţia, care poartă numele primului român licenţiat în jurnalism, născut în urmă cu 111 ani, la Constanţa, i-a fost înmânată, de către fiica jurnalistului, prof. dr. Letiţia Opreanu, şefului Serviciului Istoric al Armatei, comandor dr. Marian Moşneagu. Un alt punct de interes l-a constituit conferinţa „Lingviştii români în publicistica românească”, susţinută de vicepreşedintele Academiei Române, Marius Sala şi lansarea cărţii care-i poartă semnătura: „101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create”, care a văzut lumina tiparului la Editura Humanitas, în 2010. Manifestarea a continuat cu lucrările congresului, care s-au desfăşurat pe opt secţiuni.

Sâmbătă, în ultima zi a Congresului Naţional de Istorie a Presei, sunt programate, de la ora 09.00, în sala de conferinţe, lansări de cărţi, urmate, de la ora 10.00, de Adunarea Generală a ARIP.