Mai mulţi influenţi senatori americani s-au declarat pregătiţi pentru un război de uzură împotriva strategiei preşedintelui republican cu privire la Irak, în contextul impasului la care s-a ajuns în legătură cu textul unei rezoluţii care să exprime dezacordul Senatului. După acest blocaj, care i-a permis liderului de la Casa Albă să evite o stînjenitoare dezavuare publică, republicanii şi democraţii din Senat se acuză reciproc că încearcă să se sustragă de la o dezbatere cu privire la Irak. În ce-i priveşte, liderii democraţi din Camera Reprezentanţilor au în vedere o abordare simplă pentru dezbaterea de trei zile programată pentru săptămîna viitoare cu privire la războiul din Irak şi intenţionează să supună la vot o rezoluţie scurtă şi simplă împotriva strategiei preşedintelui Bush, la care ar dori să şi-i ralieze şi pe republicani.

Tot ce are de-a face cu administraţia Bush nu are parte de o primire prea călduroasă în Congresul american. Secretarul de Stat american a simţit acest lucru pe pielea ei cînd a dat explicaţii, miercuri, în legătură cu acuzaţiile potrivit cărora Iranul a furnizat arme miliţiilor irakiene. În contextul în care oficialii de la Washington acuză regimul iranian că furnizează fonduri, echipamente şi tehnologii miliţiilor şiite irakiene, un congresman a criticat intervenţionismul administraţiei Bush şi a denunţat escaldarea atacurilor verbale la adresa Iranului. Pentru a contracara seria de interpelări dure, Condoleezza Rice a explicat că Statele Unite nu sînt singurele ce acuză Iranul şi a adăugat că Marea Britanie a procedat la fel. Oficialul american a reiterat acuzaţiile, fără însă a aduce probe.

Raid american la vest de Bagdad

În ciuda eforturilor din Congresul de la Washington, în Irak, forţele americane au ucis, joi, 13 insurgenţi în urma unui raid aerian ce a vizat două case situate la vest de Bagdad, despre care se presupunea că erau folosite de combatanţi străini. Cinci suspecţi au fost reţinuţi, iar materiale explozive care pot fi folosite la fabricarea bombelor artizanale au fost confiscate. Forţele americane şi irakiene au efectuat şi un raid la Ministerul Sănătăţii de la Bagdad pentru a-l aresta pe ministrul adjunct. Hakim Zamili este acuzat de susţinerea activităţii infracţionale a miliţiei şiite Armata lui Mehdi, fiind considerat responsabil de moartea unui funcţionar de rang înalt din minister.

Starea de nesiguranţă din Irak a determinat trei diplomaţi irakieni şi familiile acestora să ceară azil autorităţilor australiene din motive umanitare, refuzînd să se conformeze ordinelor de întoarcere în ţară. Gestul diplomaţilor contravine declaraţiilor Guvernului australian potrivit cărora Irakul înregistrează progrese în eforturile sale de instituire a democraţiei în pofida violenţelor confesionale. Australia, un aliat al Statelor Unite, a mobilizat 1.500 de militari în Orientul Mijlociu.

O situaţie delicată pentru forţele coaliţiei din Irak o constituie şi cazul unui medic din cadrul unei unităţi a Marinei americane, acuzate în cazul asasinării unui bătrîn irakian, care a afirmat că, după crima comisă, unitatea a fost felicitată de comandantul său. Medicul Melson Bacos a declarat că, după ce militarii l-au scos pe bătrîn din casa sa, din Hamadia, l-au legat, l-au pus în craterul format de o bombă şi l-au ucis, comandantul unităţii, sergentul Lawrence Hutchins, le-a spus subordonaţilor săi: "Felicitări, tocmai am scăpat de posibile acuzaţii de crimă, domnilor". Medicul a depus mărturie în timpul audierilor din procesul caporalului Trent Thomas, care a recunoscut că a tras cîteva gloanţe în Hashim Ibrahim Awad de 52 de ani. Asasinarea acestuia, anul trecut, este doar unul dintr-o serie de incidente legate de comportamentul serviciilor armate americane, care au afectat imaginea ţării.

Nu au existat arme de distrugere în masă

Fostul premier spaniol, Jose Maria Aznar, a recunoscut că în Irak nu există arme de distrugere în masă. "Toată lumea credea că în Irak există arme de distrugere în masă, dar nu existau, ştiu acest lucru acum", a afirmat acesta, la patru ani după invadarea acestei ţări de către forţele coaliţiei. "Problema mea este că nu am fost suficient de abil pentru a fi ştiut acest lucru dinainte", a adăugat fostul premier, care a decis implicarea Spaniei în războiul din Irak. Această decizie l-a costat pierderea puterii în urma alegerilor, dar şi demisia din fruntea Partidului Popular Spaniol.