Partidele politice prezente ieri la consultările de la Cotroceni au căzut de acord că încetarea monitorizării pe justiţie a Comisiei Europene este un obiectiv naţional şi trebuie depuse “toate eforturile” pentru ca aceasta să înceteze. Însă, partidele văd diferit aceste eforturi. În timp ce PSD, PNL şi UDMR vor ca în septembrie să fie modificată procedura de numire a procurorilor şefi, PD-L se opune acestui lucru. Avizarea urmăririi penale a demnitarilor anchetaţi este considerată de PD-L ca un prim pas spre ridicarea monitorizării, PNL şi PRM au anunţat că vor vota favorabil, iar PSD şi UDMR spun că vor vota potrivit “conştiinţei şi raportului comisiei speciale”. În opinia lui Băsescu, “monitorizarea nu va dispărea decît dacă vor fi îndeplinite toate obligaţiile asumate faţă de UE. Clasa politică nu poate pretinde că lucrurile semnalate în raport nu există”. El a susţinut că Parlamentul este vinovat de politizarea luptei împotriva corupţiei. Băsescu a apreciat drept “relativ umilitor” faptul că CE monitorizează încă România la capitolul Justiţie. Apoi, şeful statului a apreciat că liderii principalelor partide ar trebui să îşi asume ca obiectiv ieşirea României de sub monitorizarea CE în iulie 2009. Liderul PSD Mircea Geoană a luat cuvîntul şi a afirmat că principala “hibă” în justiţia română este “politizarea excesivă a actului de justiţie”. Geoană a criticat lipsa de celeritate a Justiţiei şi a apreciat că “justiţia română îl umileşte pe cetăţeanul de rînd”, care nu are resurse să apeleze la specialişti, în replică la afirmaţia şefului statului. Liderul PSD a făcut apoi referire la o precedentă rundă de consultări, în 2006, cînd Băsescu ar fi garantat că, pînă la 1 ianuarie 2007, Parlamentul va fi adoptat legea prin care procurorii urmau să fie numiţi la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii şi nu a ministrului Justiţiei: “Legea a trecut de Camera Deputaţilor, este acum la Senat şi nu văd ce ne-ar împiedica să ne propunem acum ca în maximum două săptămîni s-o adoptăm în Senat”. Replica lui Băsescu nu a întîrziat să apară: “D-le preşedinte Geoană, am văzut în ultima vreme replici frecvente la adresa mea, şi agresive, şi necinstite. Nu îmi spuneţi mie că legea nu a fost adoptată, nu îmi reproşaţi mie acest lucru. Aveţi cel mai mare grup parlamentar”. Liderul social-democrat a continuat afirmînd că adoptarea acestei legi şi, implicit, eliminarea unui factor de influenţă a politicului asupra Justiţiei depind şi de alte partide: “Nimeni nu împiedică un partid de care sînteţi apropiat să vină alături de noi în această chestiune”. Preşedintele a spus că opinia publică trebuie informată dacă partidele politice îşi propun ca România să iasă de sub monitorizarea CE sau dacă “opţiunea partidelor este să rămînem sub monitorizare mai mult de 12 luni”.

Pe de altă parte, Geoană a arătat că “există o suspiciune că în redactarea anumitor paragrafe din raportul CE există forţe din România care continuă să joace un joc împotriva interesului naţional”. În opinia lui Geoană, un prim pas pentru a scăpa de monitorizare ar fi numirea pînă la 1 septembrie a unui procuror-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie. PSD optează ca propunerea noului şef al DNA să fie făcută de CSM şi nu de ministrul Justiţiei. Potrivit lui Geoană, “preşedintele a spus că numirea procurorilor de către CSM nu este o cerinţă expresă a CE”. Preşedintele PRM, Corneliu Vadim Tudor, a declarat, după consultări, că a ridicat problema schimbării procurorului şef al DNA Daniel Morar. El a mai spus că participanţii la consultări au căzut de acord că raportul CE pe justiţie este unul “prost” şi a afirmat că datoria clasei politice este să facă demersurile necesare pentru a înceta “situaţia umilitoare a monitorizării”. Pe de altă parte, liderul PRM a afirmat că paragrafele critice din raportul CE ar fi scrise “după dictarea Monicăi Macovei şi a Laurei Ştefan, fost secretar de stat”.