Peste 375 de milioane de alegători din 27 de state vor vota, între 4 şi 7 iunie, pentru desemnarea membrilor viitorului Parlament European. Marea Britanie şi Olanda deschid votul, la 4 iunie, urmate de Irlanda, pe 5 iunie, Cehia, în 5 şi 6 iunie, şi Slovacia, Letonia, Malta şi Ciprul, în data de 6 iunie. Celelalte 19 ţări membre UE vor vota duminică, 7 iunie. Sondajele indică o victorie a conservatorilor, în detrimentul socialiştilor, însă absenteismul, care se anunţă masiv, ar putea influenţa pronosticurile.

Sesiunea inaugurală a viitorului Parlament este programată pentru 14 - 16 iunie şi va avea loc la Strasbourg, unde noii parlamentari vor alege un preşedinte, pentru un mandat de doi ani şi jumătate. Conservatorii au avansat deja cîteva nume pentru această funcţie, favorit fiind considerat polonezul Jerzy Buzek, care ar putea deveni primul est-european care ocupă una dintre funcţiile prestigioase din UE. Europarlamentarii urmează să avizeze în iulie şi numele preşedintelui viitoarei Comisii Europene, după ce acesta va fi desemnat, la sfîrşitul lunii iunie, de liderii celor 27 de state membre. Actualul preşedinte, portughezul Jose Manuel Barroso, are şanse solide de a fi confirmat în funcţie, în pofida rezervelor exprimate de Franţa.

În aceste alegeri vor fi desemnaţi 736 de europarlamentari, conform prevederilor Tratatului de la Nisa, aflat încă în vigoare în lipsa ratificării Tratatului de la Lisabona în Irlanda şi Cehia. Actualul Parlament este format din 785 de deputaţi. În cazul în care Tratatul de la Lisabona va fi ratificat pînă la sfîrşitul anului, numărul europarlamentarilor va ajunge la 754, deşi nu este încă stabilit cum vor fi repartizate cele 18 mandate suplimentare - pînă la sfîrşitul legislaturii, în 2014, în cazul în care UE nu va primi noi membri. Numărul europarlamentarilor trimişi la Strasbourg de fiecare ţară este diferit - Malta desemnează cinci deputaţi, Ciprul, Luxemburgul şi Estonia, cîte şase, Slovenia, şapte, în timp ce Germania este reprezentată de 99 de europarlamentari, Franţa, Italia şi Marea Britanie de cîte 72, iar Spania şi Polonia de cîte 50 de europarlamentari. Pentru mandatele de europarlamentari poate candida orice cetăţean din ţările UE, iar cetăţenii statelor europene pot vota şi în alte ţări decât cele de origine, cu condiţia să fie înscrişi pe listele electorale. Vârsta minimă a candidaţilor variază de la ţară la ţară.

Potrivit simulărilor efectuate de cercetători din cadrul London School of Economics and Political Science şi din cadrul Trinity College din Dublin, care au pornit de la rezultatele precedente şi de la rezultatele sondajelor naţionale, Partidul Popular European, conservator, ar obţine 262 de mandate faţă de 288 cîte are în prezent. Partidele naţionaliste eurosceptice şi-au pierdut din susţinere în noile state membre ale UE din Est şi nu vor fi foarte votate la alegerile europene în aceste ţări, care par să remarce protecţia blocului comunitar în contextul crizei financiare. Socialiştii, cel de-al doilea grup ca importanţă, care au 217 deputaţi în prezent, ar fi pierdut, în schimb, teren şi ar trebui să obţină 194 de mandate, reprezentînd 26% din numărul total de mandate faţă de 27% cîte deţin în prezent. Grupul liberal ar urma să rămînă cea de-a treia forţă ca importanţă cu 85 de mandate faţă de 100 cîte are în prezent.

Majoritatea europenilor doresc „mai multă Europă”, în sensul ca aceasta să aibă un preşedinte, un ministru al Afacerilor Externe şi un ministru al Economiei şi Finanţelor, relevă un sondaj de opinie realizat în cinci ţări şi care va fi publicat vineri. Circa 59% dintre italieni, 48% dintre spanioli, 46% dintre francezi şi 35% dintre germani doresc crearea unei Europe federale, potrivit studiului realizat de institutul Viavoice pentru Eliberare pe un eşantion de 5.000 de persoane în Germania, Spania, Italia, Franţa şi Suedia. 73% dintre italieni, 64% dintre francezi, 63% dintre spanioli şi 51% dintre germani se pronunţă în favoarea unui preşedinte al Europei. În ceea ce priveşte crearea unui post de ministru european al Economiei şi Finanţelor, 78% dintre italieni, 76% dintre spanioli, 72% dintre francezi şi 57% dintre germani doresc acest lucru. Înfiinţarea unui post de ministru european al Afacerilor Externe este preferinţa a 76% dintre italieni, 73% dintre spanioli şi francezi şi 62% dintre germani. Suedezii se arată a fi mult mai sceptici: 57% dintre ei se opun ideii unui preşedinte al Europei, 46% unui ministru european al Afacerilor Europene şi 48% unui ministru european al Economiei şi Finanţelor.

Crearea unei armate europene este privită cu rezerve de majoritatea germanilor: 49% dintre ei resping, iar 44% aprobă această idee. Francezii cu 67% şi italienii cu 56% sînt cei mai favorabili. Noutatea primită cu cea mai mare răceală este introducerea unui impozit european, perspectiva fiind respinsă de 66% dintre spanioli, 65% dintre francezi şi italieni, 55% dintre germani şi 61 % dintre suedezi.