După o primă zi de atacuri masive, Israelul a continuat, duminică, loviturile aeriene asupra obiectivelor Hamas în Fîşia Gaza, soldate cu peste 279 de morţi în 24 de ore. Responsabilii israelieni au evocat chiar posibilitatea unei operaţiuni terestre asupra teritoriului controlat de gruparea radicală palestiniană. Operaţiunea începută după expirarea armistiţiului de şase luni la 19 decembrie, vizează să pună capăt tirurilor de rachete lansate din Gaza asupra localităţilor din sudul ţării. Aviaţia israeliană a atacat zeci de obiective Hamas în oraşul Gaza, multe dintre acestea amplasate în zone rezidenţiale. Aviaţia israeliană şi-a extins apoi atacurile în întreaga Fîşie Gaza, bombardînd mai multe cartiere generale ale serviciilor palestiniene de securitate şi poliţiei. Cel mai recent bilanţ palestinian indica 279 de morţi, în majoritate poliţişti ai Hamas şi 620 de răniţi. Raiduri au fost semnalate şi duminică asupra oraşului Gaza, a taberei de la Jabaliya, în nordul teritoriului, precum şi în sud, la Khan Yunes şi Rafah. Într-unul din aceste atacuri, la Gaza, zece poliţişti, aflaţi într-un post de poliţie, au fost răniţi, în timp ce o altă rachetă a vizat o clădire a „Consiliului de Miniştri” al Hamas.

Israelul pare însă decis să nu se limiteze la raiduri aeriene, ministrul Apărării Ehud Barak a declarat duminică, citat de purtătorul său de cuvînt, că o operaţiune terestră împotriva Hamas este posibilă. „Sîntem pregătiţi pentru orice eventualitate. Dacă va fi necesar să desfăşurăm trupe pentru a ne apăra cetăţenii, o vom face”, declara Ehud Barak, avertizînd că „operaţiunea va continua şi se va intensifica atît cît va fi necesar”. Potrivit presei israeliene, armata a început să maseze trupe într-un sector limitrof Fîşiei Gaza, unde au luat poziţii unităţi blindate suplimentare de rezervişti. La rîndul său, premierul Ehud Olmert a precizat că Israelul nu luptă împotriva poporului palestinian, ci a grupării radicale Hamas, angajîndu-se să evite o criză umanitară în Gaza. De cealaltă parte, şeful Guvernului Hamas, Ismail Haniyeh a replicat că atacurile israeliene nu vor îngenunchea mişcarea palestiniană, iar liderul în exil al acesteia, Khaled Meshaal, a chemat la declanşarea unei noi Intifade. Şi preşedintele palestinian Mahmud Abbas a calificat ofensiva israeliană drept „o agresiune laşă” şi a denunţat masacrele din Gaza, dar a cerut duminică, la Cairo, rivalilor săi din Hamas să reînnoiască armistiţiul cu Israelul pentru a evita escaladarea violenţelor.

Un nou moment de criză în Orientul Mijlociu

Liderii statelor membre ale Ligii Arabe se vor întruni în summit extraordinar vineri, la Doha, pentru a discuta despre modalităţile de stopare a atacurilor israeliene împotriva Fîşiei Gaza, reuniunea urmînd a fi precedată de o întîlnire a miniştrilor arabi ai Afacerilor Externe miercuri, la Cairo. Între timp, Casa Albă consideră gruparea Hamas responsabilă pentru încălcarea armistiţiului şi pentru reluarea violenţelor în Fîşia Gaza, apreciind că armistiţiul ar trebui restabilit imediat, iar UE şi Rusia au chemat la încetarea urgentă a violenţelor.

Consiliul de Securitate al ONU a cerut duminică încetarea imediată a tuturor activităţilor militare în Fîşia Gaza, potrivit unei declaraţii citite de preşedintele său în exerciţiu, ambasadorul Croaţiei Neven Jurica. Documentul, citit în numele celor 15 membri ai Consiliului, cere încetarea imediată a oricărei violenţe şi face apel la părţile în conflict să înceteze imediat toate activităţile militare. Documentul nu menţionează nominal nici Israelul şi nici mişcarea islamistă Hamas. În replică, ministrul israelian al Afacerilor Externe, Tzipi Livni, a cerut comunităţii internaţionale, duminică, să suţină ofensiva israeliană din Gaza, în cadrul unui turneu al diplomaţilor în oraşul Sderot, ţinta obişnuită a rachetelor palestiniene.

Forţarea frontierei cu Egiptul

Poliţia egipteană a tras focuri de armă în aer, duminică, pentru a opri cîteva zeci de palestinieni ce încercau să forţeze frontiera dintre Fîşia Gaza şi Egipt, în nordul terminalului Rafah. Aviaţia israeliană a desfăşurat spre seară raiduri împotriva tunelurilor de contrabandă din sectorul Rafah, la frontiera dintre Fîşia Gaza şi Egipt. Avioanele israeliene au lansat cel puţin 20 de obuze de-a lungul frontierei cu Egiptul. Hamas şi contrabandiştii folosesc o reţea de tuneluri săpate sub frontiera palestiniano-egipteană de la Rafah, pentru a introduce arme şi bunuri în Fîşia Gaza, supusă unei blocade.

Şi Libanul a consolidat măsurile de securitate la graniţa cu Israelul. Armata libaneză şi Forţa ONU din Liban şi-au consolidat controlul la frontiera cu Israelul şi pe tot teritoriul Libanului de Sud, după raidurile israeliene din Fîşia Gaza. Efectivul de securitate fusese deja consolidat la frontieră după descoperirea, joi, a opt rachete de tip Katiuşa, îndreptate către Israel şi pregătite de lansare. Rachetele au fost localizate la mai puţin de cinci kilometri distanţă de frontiera cu statul evreu, într-o regiune considerată fieff-ul mişcării şiite Hezbollah. Preşedintele libanez Michel Suleiman, a declarat sîmbătă, în cadrul unei vizite în sudul ţării, că „orice parte care respectă suveranitatea Libanului nu trebuie să transforme sudul în platformă de lansare de rachete”. La doi ani de la conflictul din 2006 dintre Israel şi Hezbollah, care a devastat sudul Libanului, tensiunile încă persistă în această regiune.

Hamas, luată prin surprindere

O campanie de intoxicare destinată Hamas, un secret total şi pregătiri minuţioase au precedat declanşarea raidurilor israeliene din Fîşia Gaza, care au provocat o surpriză totală în rîndurile mişcării islamiste. Atît presa locală, cît şi oficialii sînt de acord că „dezinformarea, secretul şi minciunile” au incitat Hamas să nu trateze cu seriozitate iminenţa unei operaţiuni masive a Israelului. Atitudinea reţinută a Israelului miercuri, în timpul şi după lansarea celor 70 de tiruri de rachete, majoritatea ale Hamas, a ridicat unele semne de întrebare în Israel şi în străinătate. Era vorba despre cel mai grav tir al Hamas de la încheierea armistiţiului cu Israelul, la 19 decembrie. Hamas a emis chiar un comunicat în care lua în derîdere în mod deschis Cabinetul israelian, care îşi petrece timpul discutînd pentru a stopa tirurile, în timp ce combatanţii bombardează teritoriul israelian cu zeci de rachete şi obuze de mortiere. Joi, cu 48 de ore înainte de declanşarea raidurilor aeriene, şefa diplomaţiei israeliene Tzipi Livni s-a deplasat la Cairo, pentru a se întîlni cu preşedintele Hosni Mubarak. În ziua următoare, ministrul Apărării, Ehud Barak, a mers pînă la a permite accesul convoaielor umanitare în Gaza. Lansarea raidurilor aeriene a avut loc sîmbătă, de Shabbat, zi de odihnă a evreilor.

Hamas a fost obligată să recunoscă faptul că instalaţiile sale au fost grav avariate şi că un număr mare dintre combatanţii săi au fost ucişi sau răniţi, între care trei ofiţeri de rang înalt. Pregătirea operaţiunii israeliene a început în urmă cu şase luni, în timp ce mişcarea Hamas şi Israelul negociau un armistiţiu cu ajutorul Egiptului. Ministrul Apărării, Ehud Barak a cerut atunci serviciilor de informaţii să identifice instalaţiile serviciilor de securitate ale Hamas şi ale altor grupări armate din Fîşia Gaza. Odată obţinută localizarea depozitelor de armament, a taberelor de antrenament şi a locuinţelor principalilor oficiali ai Hamas, planul de atac a fost închis într-un dulap, de unde a fost scos cu o lună înainte de declanşarea atacurilor.