Cel puţin 15 persoane au fost ucise şi alte câteva zeci au fost rănite de o explozie produsă ieri la universitatea din Alep, în nordul Siriei, a anunţat Observatorul sirian pentru drepturile omului. Televiziunea oficială siriană a anunţat un atentat terorist la universitatea din Alep. În realitate, originea exploziei este incertă. Militanţii împotriva regimului de la Damasc afirmă că a fost vorba despre un bombardament aerian, în timp ce o sursă militară a asigurat că a fost vorba despre o rachetă sol-aer lansată de rebeli, care şi-a ratat ţinta şi a căzut în campus. Alte surse menţionează o maşină-capcană. Universitatea este situată într-un sector controlat de armata loială regimului. Metropola din nordul Siriei este divizată de la începutul lunii iulie între cartierele de rebeli şi cele aflate sub controlul militarilor proregim. Explozia a avariat facultatea de Belle Arte şi pe cea de Arhitectură, au afirmat studenţii aflaţi la faţa locului. În pofida luptelor, universitatea din Alep şi-a deschis porţile la jumătatea lunii octombrie.

Cei cinci membri permanenţi ai Consiliului de Securitate al ONU vor avea o reuniune cu privire la Siria însă abia la sfârşitul lunii ianuarie, probabil în acelaşi timp cu prezentarea unui raport al emisarului internaţional pentru Siria, Lakhdar Brahimi. Pe lângă Rusia şi China, cei doi mari susţinători ai regimului sirian, ceilalţi membri permanenţi ai Consiliului de Securitate al ONU sunt SUA, Marea Britanie şi Franţa, care solicită plecare preşedintelui Bashar al-Assad din funcţie. Totodată, secretariatul ONU examinează diferite variante pentru a trimite observatori internaţionali în Siria. Un grup de 57 de ţări, la iniţiativa Elveţiei, au cerut Consiliului de Securitate al ONU să sesizeze Curtea Penală Internaţională (CPI) în legătură cu crimele comise în Siria. Un mesaj în acest sens a fost transmis de reprezentantul misiunii elveţiene la ONU, Adrian Sollberger, care a depus eforturi privind rezolvarea situaţiei în Siria pe lângă numeroase ţări europene, dar şi pe lângă Australia, Japonia, Libia şi Tunisia. Siria se confruntă de aproaape doi ani cu o revoltă populară care a degenerat în conflict armat putere-opoziţie. Conform ONU, cel puţin 60.000 de persoane şi-au pierdut viaţa în criza din Siria.

Din Siria vin însă veşti halucinante. Adjunctul ministrului Afacerilor Externe Jihad Moqdad a declarat că preşedintele Bashar al-Assad are în mod legitim dreptul să candideze pentru un nou mandat în cadrul unor alegeri prezidenţiale pluraliste, în 2014. De la preluarea puterii de către Partidul Baas, în urmă cu aproximativ o jumătate de secol, un candidat unic se prezintă în alegeri, şi anume Hafez al-Assad, iar ulterior, începând din 2000, fiul său Bashar. Mandatele sunt de şapte ani, iar conform Constituţiei adoptate în februarie 2012 actualul şef al statului are dreptul să mai deţină două mandate, începând din 2014. Şeful statului refuză să discute pe această temă, iar emisarul internaţional Lakhdar Brahimi a aflat acest lucru în mod direct. Ziarul „Al-Watan”, apropiat puterii, titra în ediţia de duminică faptul că Bashar al-Assad a pus capăt discuţiei, în cadrul unei întâlniri la Damasc, la sfârşitul lunii decembrie, atunci când mediatorul a îndrăznit să se intereseze de problema candidaturilor în cadrul alegerilor prezidenţaile din 2014. Mai multe surse afirmă că el ar impune ca pe o condiţie sine qua non a oricărei tranziţii posibilitatea de a candida pentru obţinerea unui nou mandat.

Presa oficială siriană l-a criticat din nou, luni, pe mediatorul internaţional Lakhdar Brahimi, calificându-l drept „un turist bătrân” şi cerându-i să renunţe la misiune, dacă nu are soluţii pentru conflict. Atacurile presei siriene la adresa lui Lakhdar Brahimi s-au multiplicat, după ce acesta a criticat discursul preşedintelui Bashar al-Assad, care a propus la 6 ianuarie o tranziţie controlată în întregime de către regim în vederea ieşirii din cele 22 de luni de criză. Ministerul sirian al Afacerilor Externe a denunţat primul criticile lui Lakhdar Brahimi, în vârstă de 79 de ani, acuzându-l de „subiectivitate flagrantă în favoarea cercurilor cunoscute de conspiraţie împotriva Siriei”. Regimul Assad, care refuză în continuare să recunoască amploarea contestaţiei lansate la 15 martie 2011, afirmă că se apără în faţa unui complot condus de către grupări teroriste finanţate de Occident, Qatar, Arabia Saudită şi Turcia.