Rezolvarea problemei pensiilor ar trebui să reprezinte \"prioritatea zero\" a României în procesul de reducere a deficitului bugetar, apreciază Consiliul Fiscal (CS), care recomandă în această perioadă concentrarea pe limitarea cheltuielilor publice şi mai puţin pe majorarea veniturilor. \"La cheltuielile cu pensiile, România ocupă locul 6 în UE şi este pe primul loc în rândul noilor state membre. Dacă se are în vedere raportul dintre cheltuielile cu pensiile şi veniturile bugetare, România se plasează pe locul doi, după Grecia (...) Pensiile reprezintă prioritatea zero pentru România, pentru că nu putem finanţa la nesfârşit plata pensiilor de la bugetul de stat\", a declarat miercuri, Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal, la prima prezentare publică a instituţiei. Potrivit datelor CS, cheltuielile cu pensiile în România au reprezentat 36,8% din veniturile bugetare în 2009, raport devansat numai de Grecia, cu 40,5% (date aferente anului 2008). Dumitru a arătat că din cei 4,72 milioane de pensionari plătiţi de la bugetul asigurărilor sociale de stat la finele anului 2009, peste un milion de persoane au pensie de invaliditate sau pensie anticipată, iar 577.000 beneficiază de pensie de urmaş. La aceştia se adaugă aproape un milion de pensionari plătiţi direct de la bugetul de stat, din care aproape 800.000 sunt foşti agricultori şi 160.000 pensionari din apărare, securitate naţională şi ordine publică (sub 3% din totalul pensionarilor). \"Deşi vârsta legală nu diferă mult de media europeană, vârsta efectivă la care se fac pensionările în România este cea mai mică din UE\", a explicat Dumitru. Dinamica numărului total de pensionari arată o reducere a acestora în ultimul deceniu, de la 6,31 milioane în 2001, la 6,20 milioane în 2004 şi 5,68 milioane în 2009. Pe de altă parte, raportul pensie/salariu a scăzut în anii 90 de la 35% în 1991 la 30% în 1999, pentru ca apoi să urce constant până la 50% la finele anului 2009. Concomitent, raportul salariaţi/pensionari a coborât de la aproape 2 în 1991, la 0,8 în 2009.

Analiza CS relevă că raportul dintre contribuţiile plătite de salariaţi şi punctul de pensie s-a deteriorat începând cu anul 2007, ponderile fiind până atunci relativ similare. La finele lui 2009, punctul de pensie reprezenta 37,9% din salariul brut, în timp ce contribuţiile la bugetul de pensii reprezentau doar 31,3%. Cu toate acestea, România ocupă penultimul loc în UE privind cheltuielile cu asistenţa socială (incluzând pensiile), cu 13,5% din PIB, întrucât alocă doar 1,3% din PIB pentru alte cheltuieli de asistenţă socială. CS pledează şi pentru restrângerea fondului de salarii publice, în condiţiile în care România se plasează pe locul 9 în UE -27 şi pe poziţia a treia între cele 10 noi state membre, cu un raport între salarii plătite şi venituri bugetare de 33%. Ca pondere în PIB, salariile bugetare reprezintă 10,6%, ceea ce plasează România pe locul 19 în UE 27 şi pe locul 6 între noile state membre. Parlamentul a validat, la finele lunii iunie, pe cei cinci membri ai Consiliului Fiscal, respectiv pe Ionuţ Dumitru, din partea ARB, Răzvan Stanca - BNR, Lucian Albu - Academia Română, Tatiana Moşteanu - ASE şi Silviu Şeitan - Institutul Bancar Român. Membrii Consiliului Fiscal sunt numiţi prin Hotărâre a Parlamentului pentru o perioadă de nouă ani. Consiliul Fiscal este o autoritate independentă, compusă din cinci membri cu experienţă în domeniul politicilor macroeconomice şi bugetare, care va sprijini activitatea Guvernului şi a Parlamentului în procesul de elaborare şi derulare a politicilor fiscal-bugetare, pentru a asigura calitatea prognozelor macroeconomice care stau la baza proiecţiilor bugetare şi a politicilor fiscal-bugetare pe termen mediu şi lung.