Consiliul Naţional al Rectorilor (CNR) a respins, vineri, în unanimitate, proiectul Legii Educaţiei, cerând, totodată, cel puţin două luni pentru crearea unui act normativ care să dea stabilitate şi predictibilitate sistemului. Preşedintele CNR, Ecaterina Andronescu, a declarat că, la Consiliul de vineri, rectorii au întocmit o rezoluţie care va fi trimisă Ministerului Educaţiei, dar şi tuturor autorităţilor, în care cer un termen de două luni, în care să se constituie o echipă de lucru. Aceasta va redacta un proiect de lege pentru învăţământul superior, dar şi pentru cel preuniversitar, în acest ultim caz fiind vorba despre acele segmente care au legătură cu pregătirea universitară. \"Avem nevoie de o lege a Educaţiei care să dea stabilitate şi predictibilitate sistemului\", a spus preşedintele CNR. În opinia lui Andronescu, noul proiect de lege amputează autonomia universitară. \"Învăţământul superior a evoluat tocmai graţie acestei autonomii. Senatul trebuie să decidă rectorul, pentru că el cunoaşte problemele academice şi nu persoane din afara sistemului\", a mai spus Andronescu. Consiliul Naţional al Rectorilor, întrunit vineri, pentru a doua oară, pentru a discuta proiectul Legii Educaţiei, a subliniat totodată faptul că acest proiect încalcă prevederi ale Constituţiei, dar şi ale legislaţiei în vigoare. Rectorul Universităţii de Medicină şi Farmacie \"Carol Davila\" Bucureşti, Florian Popa, a declarat, în dezbaterea de vineri, că nu este de acord cu divizarea doctoratului în ştiinţific şi profesional. El a criticat totodată instituirea funcţiei de manager pentru învăţământul universitar. \"Funcţia de manager ar putea fi un lucru bun, dar nu în universitate. Această funcţie a distrus spitalele, iar acum, universităţile. În România nici organizarea unui concurs pentru funcţia de rector nu poate fi benefică, întrucât şi acesta poate fi aranjat\", a mai spus rectorul UMF. În opinia sa, Senatul este cel care trebuie să-şi aleagă rectorul. Potrivit lui Popa, prin noul proiect de lege dispare autonomia universitară. De asemenea, pensionarea la 65 de ani a cadrelor universitare, prevăzută în proiectul de lege, nu este benefică pentru România de azi, a mai spus rectorul. El crede că legea ar trebui rescrisă cu ajutorul universitarilor, întrucât textul nu a fost văzut nici de jurişti şi nici de filologi, conţinând multe greşeli.