Consiliul pentru Dezvoltare Regională al regiunii de dezvoltare SE (CDR) s-a întrunit, ieri, la Constanţa, pentru a discuta proiectele europene pe care le va promova Agenţia Regională de Dezvoltare 2SE (ADR) pentru obţinerea finanţării comunitare. „Am discutat în principiu proiectele de infrastructură şi de altă natură pe care judeţele componente ale euroregiunii 2SE, respectiv: Constanţa, Brăila, Galaţi, Buzău, Vrancea şi Tulcea le vor accesa începînd cu 1 ianuarie 2007 din fondurile structurale europene. Am propus, spre exemplu, ca suma de 480 de milioane de euro din fondul european de dezvoltare să o împărţim între cele şase judeţe”, a declarat, la închiderea şedinţei, preşedintele CDR, Nicuşor Constantinescu, preşedinte al Consiliului Judeţean Constanţa (CJC). În cadrul întîlnirii au avut loc discuţii legate de împărţirea proporţională a acestor fonduri în funcţie de criterii ca: populaţie, suprafaţă, dezvoltare economică, dar, pînă la urmă s-a votat împărţirea lor la şase, urmînd ca toate costurile proiectelor regionale comune să fie compensate între judeţe, astfel încît să se realizeze atît proiecte de interes judeţean, cît şi proiecte regionale. „Constanţa are nevoie de un drum comun cu judeţul Tulcea, care să ducă turiştii de pe litoralul românesc în Delta Dunării. Un astfel de drum nu există. Există doar un drum foarte greu şi foarte prost. Brăila şi Vrancea au nevoie de un pod care să lege, peste Dunăre, Moldova de Dobrogea. S-a discutat, de asemenea, şi despre proiecte transfrontaliere”, a explicat Constantinescu. La rîndul său, directorul ADR, Luminiţa Mihailov, a declarat: „Regiunea noastră beneficiază de foarte multe oportunităţi datorită poziţiei geostrategice. Este regiunea care, mîine, va fi graniţa externă a UE. Sînt avantaje exclusiv ale regiunii – portul, dunărea, canalul maritim european, care pot fi puse mai bine în valoare. Modul cum sînt selectate proiectele pe care administraţiile locale le vor propune spre finanţare diferitelor autorităţi de management este important, de asemenea, iar în acest sens trebuie să existe un dialog permanent între centru şi teritoriu. Nu putem accepta ca spitalele sau şcolile să fie finanţate din banii regiunii, pe liste aprobate de miniştri”.

Preşedintele, prost informat despre activitatea agenţiilor de dezvoltare regională

Un alt subiect abordat a vizat problema descentralizării. „Sîntem de acord cu ceea ce a afirmat, marţi, preşedintele ţării, în ceea priveşte descentralizarea. De 15 ani se vorbeşte despre descentralizare, însă, în realitate, nu s-a făcut niciun pas pentru descentralizarea a tot ceea ce înseamnă agricultură, instituţii de cultură, de învăţămînt şi aşa mai departe. Nu poţi să ştii dintr-un fotoliu de la Bucureşti ce se întîmplă într-o comună. Cel mai aproape de cetăţean este alesul local. Aleşii locali răspund în faţa cetăţeanului, pentru că dacă nu îşi duc la îndeplinire mandatul, nu mai sînt votaţi. Nu poate să ştie Bucureştiul care este proiectul important dintr-o localitate rurală, dacă cetăţenilor le trebuie apă, drumuri sau acces la cimitir cînd plouă şi nu se pot îngropa nici morţii. Sînt lucruri foarte grave şi importante, însă, din păcate, descentralizarea nu s-a produs pînă acum”, a declarat preşedintele CJC. Legat de Consiliul Regional, Constantinescu a precizat că instituţia este similară unui miniparlament regional, care are un executiv, reprezentat de ADR, criticată marţi de Băsescu: „Din păcate, domnia sa nu cunoaşte realitatea. Ce a spus preşedintele referitor la descentralizare este valabil şi în cazul ADR. Legea de înfiinţare a CDR şi ADR a fost modificată în mai multe rînduri, impunîndu-se o dublă subordonare: faţă de Ministerul Integrării şi faţă de CR, situaţie fără cap şi fără coadă. De aceea şi-a permis ministrul Anca Boagiu să anunţe că o să schimbe directorul de la ADR 2SE. Nu poate să îl schimbe domnia sa pentru că nu domnia sa a numit directorul, ci CDR. Fel şi fel de ordonanţe şi tentative au fost încercate pentru a se submina autoritatea ADR, de fapt de a se submina decizia politică a autorităţilor locale. Pentru că deciziile luate în Consiliu sînt decizii politice. Aşa este în viaţă. Componenţa politică, la un moment dat, votează într-un fel, iar minoritatea trebuie să se supună majorităţii. Pe de altă parte, s-au propus, mai nou, alte contracte prin care CDR să fie de acord ca ADR să intre în subordinea MIE, astfel încît MIE să deruleze fondurile. O nouă idee de centralizare, o mare greşeală, care demonstrează că nu se doreşte descentralizare, ci centralizare. Şi cine face asta? Ministrul Integrării, provenit din partidul din care a venit şi preşedintele Băsescu, şi care ar fi primul care ar trebui să lupte pentru descentralizare”. La rîndul său, directorul ADR a subliniat faptul că, la momentul actual, ADR-urile sînt singurele instituţii descentralizate din România.

Preşedintele CJC a atras atenţia asupra faptului că sînt multe fonduri care trebuie să fie absorbite prin proiecte, precizînd că judeţul Constanţa, la fel ca şi alte judeţe, lucrează la mai multe proiecte de infrastructură, dar şi în alte domenii, în acest sens. „E greu să atragem repede fonduri, pentru că ADR, în loc să lucreze, este obligată să se subordoneze şi MIE, să monitorizeze şi alte programe, care nu ţin de CDR. Astfel a apărut un decalaj, pentru că, în loc să se lucreze pentru regiune, s-a lucrat pentru interesul Guvernului, motivîndu-se că Guvernul a plătit aceste servicii, deşi fondurile vin tot din banii Comunităţii Europene. Este o realitate punctată de preşedinte şi trebuie să se înţeleagă că trebuie să se intre în normalitate, aşa cum este în UE, unde autorităţile locale au un cuvînt greu de spus, unde poliţia, învăţămîntul şi sănătatea sînt subordonate reprezentanţilor cetăţenilor, adică autorităţilor locale”, a mai spus Nicuşor Constantinescu.