Victor Ștephănescu... cu „ph”! Un nume care este legat de Constanța secolului trecut până în măduva... caselor și a celor mai importante edificii tomitane. Ștephănescu a fost unul dintre cei mai mari arhitecți români și a contribuit decisiv la realizarea celor mai valoroase clădiri din orașul nostru, multe dintre construcțiile sale fiind, astăzi, monumente istorice și făcând parte din patrimoniul național. Moscheea „Carol I“ din Peninsulă, Palatul Comunal - actualul Muzeu de Istorie și Arheologie, Casa Pariano - actualul muzeu de sculptură Ion Jalea, Cazinoul din Mamaia și chiar cel din Constanța, precum și multe alte edificii locale de valoare, din Mamaia până în Balcic, au fost proiectate și construite sub îndrumarea lui Victor Ștephănescu. Marele arhitect, care a trăit între 1876 - 1950, este omagiat în cadrul expoziției cu imagini de colecție „Constanța - Clădiri de patrimoniu semnate de arh. Victor Ștephănescu", organizată de Ordinul Arhitecților din România - Filiala teritorială Dobrogea.

VERNISAJ „CONSTRUIT” PRIN ARTĂ Vernisajul expoziției foto-documentare s-a desfășurat ieri după-amiază, în holul Muzeului de Artă, în prezența inițiatorului ei, arhitectul Radu Cornescu, a directorului muzeului, dr. Doina Păuleanu, a președintelui Ordinului Arhitecților din România - Filiala teritorială Dobrogea, Alexandru Bălan, a șefului Direcţiei Judeţene a Arhivelor Statului Constanţa, Virgil Coman, și a altor arhitecți, studenți la arhitectură și pasionați de istoria urbei. Au fost reconstituite astfel, într-un mod specializat și documentat, în scris, imagine și prin discursuri, poveștile adevărate ale celor mai importante clădiri din oraș ca valoare istorică și simbolică.

„La un anumit punct, arhitectura și sculptura lucrează împreună. Lucrările de arhitectură, care ne-au parvenit în număr mult mai mare decât cele de sculptură, care s-au pierdut, păstrează și astăzi simbolurile artistice care le-au consacrat. Arhitectul este un artist extrem de folositor societății, iar din acest punct de vedere, arhitectul este un modelator al mediului în care trăim. Iată că activitatea unui arhitect celebru, care a intrat în viața orașului nostru, cerea eforturi pe măsură într-o țară proaspăt independentă, aflată în curs de modernizare. Victor Ștephănescu a realizat unele dintre cele mai profunde lucrări din Constanța, numeroase și extrem de valoroase. A contribuit la dezvoltarea și perpetuarea stilului național românesc în arhitectură, cu toate transfigurările și concepțiile moderne cu care a lucrat”, a declarat Doina Păuleanu.

CONTEXTUL CONSTRUIRII UNEI ROMÂNII MODERNE „Până la Războiul de Independență din 1877, arhitectura românească se mărginea la câteva construcții specifice, unele erau biserici, conace sau palate. După ce am redevenit stat suveran, s-a dorit ca să fim în pas cu Occidentul, astfel că am avut un import masiv de arhitecți francezi, germani și chiar englezi, care au construit în teritoriile românești clădiri care au rămas reprezentative în stilurile acelei epoci: Art Nouveau, neoclasic, academism francez etc. Arhitecții români nu aveau aici o facultate și își făceau aceste studii în străinătate, la Dresda, Berlin, Paris, Viena. Venind înapoi în țară, exersau stilurile de acolo. S-a pus apoi problema existenței unui stil național, iar arhitecții români celebri au studiat și preluat elementele din arhitectura tradițională românească”, a explicat arhitectul Radu Cornescu.

Acesta a evidențiat rolul fabulos în dezvoltarea orașului la care munca și „nervul” lui Victor Ștephănescu au contribuit din plin. „Am cercetat îndeaproape viața și activitatea lui Victor Ștephănescu, o personalitate deosebită, cu un nerv pe care ar trebui să-l aibă toți arhitecții. El domină cu opera sa începutul secolului al XX-lea, mai întâi în stil neoromânesc, iar mai apoi în stil modernist. A făcut Politehnica la Dresda și Arhitectura la Paris, deci era și inginer. În 1902 lucrează în București, iar în 1904 ridică prima casă la Constanța. În acea perioadă se făcea Cazinoul din Constanța, după proiectul lui Daniel Renard, iar cei din Primărie i-au propus să aducă niște îmbunătățiri și a creat noi funcțiuni la subsol și la parter, cât și pe terasă. A început apoi să lucreze pentru construcția Palatului Comunal - actualul Muzeu de Istorie și Arheologie, iar în 1910 a pornit construcția Moscheei „Carol I“. Piața Ovidiu a fost sistematizată tot de Ștephănescu: a mutat inclusiv statuia lui Ovidiu, care era amplasată în sudul pieței. A mai făcut Cazinoul din Mamaia în stil modernist, Cuibul Reginei din port, dar și alte vile, case și monumente din Constanța, cât și din țară”, a detaliat arhitectul Radu Cornescu.