Constanţa ocupă locul V în topul judeţelor după cifra de afaceri a firmelor care au sediile în acele judeţe, surclasînd judeţe precum Timiş, Cluj, sau Sibiu, cu bugete locale mai mari şi salarii mai bine remunerate locuitorilor. Compania Rompetrol Rafinare SA a propulsat Constanţa pe locul V la nivelul întregii ţări, defilînd în top 42 cu o cifră de afaceri de 5.396.469.349 lei, valabilă pe anul financiar 2006. Bucureştiul deţine şi de această dată locul I, prin cifra de afaceri a companiei Petrom SA, de 13.078.308.815 lei, raportată tot în anul financiar 2006. Pe locul II s-a plasat Galaţiul, cu cifra de afaceri a oţelăriei Arcelormital Galaţi SA de 6.085.316.206 lei, pe III vine Argeşul, cu 5.554.373.911 lei cifră de afaceri înregistrată de “uzina” Automobile Dacia SA, iar pe IV (înaintea Constanţei) s-a plasat Ilfovul, prin cifra de afaceri de 5.401.094.443 lei a retailerului Matro Cash&Carry România SRL. După Constanţa mai merită menţionate judeţele Prahova (locul VI), cu 4.448.488.722 lei cifră de afaceri a companiei Petrotel-Lukoil SA, şi Sibiu (locul VII) cu 3.053.480.364 lei cifră de afaceri comunicată fiscului de Societatea Naţională de Gaze Naturale “Romgaz” SA. Cea mai mică firmă de top o are judeţul Vrancea, cu numai 81.538.334 lei cifră de afaceri raportată de Vincovin Vrancea SA. Analizînd la prima mînă poziţiile fruntaşe din top, reiese că cele mai mari cifre de afaceri vin din prelucrarea şi comercializarea petrolului (şi alţi combustibili), siderurgie, construcţia de maşini, comerţul modern (retailul), energie şi gaze. Realizatorul clasamentului naţional, site-ul Vrajitărul.eu, s-a arătat îndreptăţit să afirme că “aceste topuri sînt o sursă pentru cei care vor să verifice pe unde şi cum se scurg banii publici care ar trebui plătiţi de aceste firme către bugetele locale şi judeţene (…). Există o mare discordanţă între valoarea cifrelor de afaceri realizate de firmele din anumite judeţe şi sărăcia bugetelor locale ale acestora, demonstrîndu-mi-se faptul că firmele mari nu prea obişnuiesc să îşi plătească dările către bugetele de stat şi locale, pentru că altfel nu se explică de ce judeţe care au firme cu cifre de afaceri mai mari decît alte judeţe au bugete cu valori mici, nu au bani de investiţii, iar judeţe cu companii de magnitudine mai mică reuşesc să strîngă mai mulţi bani din taxe şi impozite”. Reamintim că judeţul nostru se află cu o poziţie mai sus, adică locul IV, în topul bugetelor locale alcătuit la nivel naţional, dispunînd în acest an de 140 milioane euro, potrivit publicaţiei Business Standard. Pe poziţiile fruntaşe în acest din urmă top se situează Capitala, cu 1,3 miliarde euro, “buget care este cît toată suma bugetelor din acest an al celorlalte mari nouă oraşe ale României” (notează Business Standard), urmată de Cluj, cu 278 milioane euro, şi Timişoara, cu 248 milioane euro. Locul V, imediat după Constanţa, este ocupat de Galaţi, cu 136 milioane euro buget local. Comparînd cele două topuri se vede clar că bugetele locale nu se pupă cu cifra de afaceri decît în cazul Bucureştiului şi un pic forţat al Constanţei, restul poziţiilor suferind rocade în funcţie de criteriu.