În tumultul vieţii cotidiene, veşnic preocupaţi de asigurarea traiului de zi cu zi, cei mai mulţi dintre noi am dat uitării istoria noastră, a românilor, fără să ne mai pese cine suntem şi cum am ajuns aici. Nemulţumiţi de atitudinea delăsătoare a urmaşilor lor şi dornici să ne reamintească de vremurile de glorie ale cetăţii în care locuiesc, dacii şi romanii au coborât de pe Columna lui Traian şi au venit în mijlocul constănţenilor. Vitejii şi-au ridicat corturile în Parcul cu Pini, de pe terasa Edificiului Roman cu Mozaic, unde au aşteptat momentul potrivit pentru a-şi face simţită prezenţa în întregul oraş. Vineri, locuitorii de la malul mării, precum şi cei aflaţi vremelnic în cetate au putut afla cine sunt războinicii care au poposit în mijlocul lor, precum şi motivul acestei vizite neaşteptate. Romanii, mândri în armurile lor strălucitoare, şi dacii pletoşi cu priviri încruntate sunt, de fapt, membri ai Asociaţiei Terra Dacica Aeterna din Cluj, invitaţi speciali ai primei ediţii a Festivalului Antic Tomis. Evenimentul, organizat de Primăria Constanţa, Consiliul Judeţean Constanţa, Asociaţia Litoral - Delta Dunării şi Agenţia de Comunicare şi Marketing Cultural „Groove Hour”, este primul de acest fel realizat la nivelul judeţului nostru. Faptul că o asemenea manifestare era aşteptată „cu sufletul la gură” de constănţeni, dar nu numai, o dovedeşte numărul foarte mare de participanţi care a venit să asiste la deschiderea ceremoniilor.

ÎMPĂRĂTEASA TOMISULUI, GAZDA FESTIVALULUI Şi, pentru că un eveniment festiv de asemenea amploare trebuia să fie găzduit de un personaj la fel de important, amfitrioană a fost chiar împărăteasa Tomisului, Tomiris, întruchipată de preşedintele Asociaţiei Litoral, Corina Martin. „O reprezint atât pe împărăteasa Tomiris, a vechii cetăţi Tomis, cât şi pe sora împăratului Constantin cel Mare, Constanţia, cea care a dat numele oraşului nostru. De asemenea, costumul are şi influenţe greceşti, pentru a respecta întocmai istoria oraşului nostru”, a spus Corina Martin. Festivităţile au debutat cu un ritual de invocare a zeilor Romei antice, realizat în limba latină, finalizat cu eliberarea unor porumbei albi. Apoi, tribunii oraşului, reprezentaţi de împărăteasa Tomiris, alias Corina Martin, şi viceprimarul Constanţei, Decebal Făgădău, au aprins flacăra Cetăţii Tomis, care va arde pe parcursul celor trei zile cât se desfăşoară festivalul. „Prin acest eveniment, reînnodăm lanţul istoriei şi m-aş bucura ca toţi constănţenii să vină alături de noi pentru ca, împreună, să resădim viitorul dintr-o rădăcină a trecutului”, a declarat viceprimarul Făgădău.

PREZENTĂ LA EVENIMENT, PRIMARUL COMUNEI CUMPĂNA, MARIANA GÂJU, S-A ARĂTAT ÎNCÂNTATĂ DE INIŢIATIVA AUTORITĂŢILOR LOCALE, ÎN PARTENERIAT CU ASOCIAŢIA LITORAL ŞI AGENŢIA „GROOVE HOUR”

„Este o idee nemaipomenită să reînvie istoria acestei ţări, iar Tomisul antic este pus în valoare de aceşti oameni minunaţi, care readuc în conştiinţa adulţilor evenimentele petrecute pe timpuri pe aceste meleaguri şi îi învaţă pe copii despre istoria neamului nostru”, a spus Mariana Gâju.

PARADĂ PE STRĂZILE ORAŞULUI După aprinderea torţei, trupele romane şi cele dace au pornit în marş pe străzile oraşului, în fruntea lor aflându-se Tomiris. Neobişnuitul cortegiu (este greu de crezut că istoria a înregistrat în analele sale marşuri comune ale trupelor dace şi romane) a plecat din Parcul cu Pini, îndreptându-se către Poarta 1. Mulţi dintre cei prezenţi la deschiderea festivalului au ales să însoţească trupele pe tot parcursul paradei, unii privitori fiind atât de pătrunşi de eveniment încât, conştient sau nu, au început să bată pasul militar al trupelor romane. După cum era şi normal, pe traseu, ordinele erau date în limba latină. „Este foarte interesant ceea ce văd, este nemaipomenită ideea de a realiza acest eveniment. Sper să fie cât mai multe ediţii”, a spus constănţeanul Sorin Sintea. Un alt constănţean, Lucian Loghin, venit la manifestare împreună cu familia, a spus că, deşi spera ca un asemenea festival să se realizeze, nu credea că se va întâmpla prea curând acest lucru. De la Poarta 1, trupele şi-au continuat marşul pe faleza Cazinou. În faţa Cazinoului, trupele romane şi dace s-au întâlnit cu un alai de nuntă. Dând dovadă de multă disciplină şi urmând ordinele comandanţilor, soldaţii au rezistat ispitei de-a fura mireasa.

OMAGIU ADUS POETULUI EXILAT În faţa Comandamentului Flotei, soldaţii romani i-au salutat pe cei care au preluat sarcina de a apăra aceste tărâmuri de orice atac de pe mare. Marşul a continuat spre Piaţa Ovidiu, unde împărăteasa Tomiris a adus un omagiu marelui poet roman Ovidius, exilat pe aceste tărâmuri şi devenit fiu adoptiv al Daciei. Din Piaţa Ovidiu, alaiul s-a îndreptat, din nou, către Parcul cu Pini. Reîntorşi în tabără, soldaţii romani şi daci s-au prezentat, pe rând, publicului, cu această ocazie cei prezenţi aflând mai multe despre orânduirea militară a acelor vremuri şi despre importanţa fiecărei categorii de luptători. Dacă romanii s-au putut lăuda, printre alţii, cu centurioni, purtători de stindard, legionari sau soldaţi auxiliari (cei din urmă înrolaţi din rândul populaţiilor învinse), dacii s-au prezentat cu căpetenii de triburi, infanterişti, falx (trupe de elită ale armatei dace, înarmate cu arme curbate cu mâner lung şi fără armuri), salmaţi (aliaţi ai dacilor, a căror armă este reprezentată de arcul cu săgeţi). Desigur, potrivit obiceiului, armata dacă a fost însoţită în luptă şi de marele preot şi de lupul dacic, stindard specific al acestui popor. În fruntea lor se afla Rubobostes, regele ales cu această ocazie din rândul căpeteniilor de trib.

LECŢIE DE ISTORIE PE VIU Membrii Asociaţiei Terra Dacica Aeterna şi-au jucat rolurile perfect, pentru o clipă privitorii având impresia că pe terasa din faţa Edificiului Roman cu mozaic chiar au poposit strămoşii românilor. „Asociaţia noastră a fost înfiinţată în urmă cu cinci ani, iar obiectul activităţii noastre îl constituie reenactment-ul (reconstituirea - n.r.) evenimentelor specifice acelor perioade. Încercăm să aducem o frântură de istorie în faţa oamenilor, pentru ca să-şi aprecieze trecutul şi să-şi dea seama că au motive pentru a fi mândri că sunt români”, a spus vicepreşedintele organizaţiei, Cătălin Gocan, care l-a întruchipat pe centurionul Caius Iulius Celer, din cadrul Legiunii a XII-a Gemina. Trupelor Asociaţiei li s-au alăturat şi două legiuni romane din Bulgaria. Evenimentele de vineri s-au încheiat cu reconstituirea bătăliei de la Adamclisi. Spectatorii au privit cu sufletul la gură atacul dacilor asupra cetăţii, aclamând fiecare palmă de pământ pe care aceştia reuşeau să o smulgă romanilor. Din păcate, istoria nu poate fi schimbată, prin urmare, victoria finală a aparţinut romanilor. Manifestările din cadrul festivalului continuă şi sâmbătă, cu ateliere de reconstituire istorică de bucătărie dacică şi romană, modelaj în lut/ceramică, fierărie, ţesut şi împletit, confecţionări zale, jocuri romane antice, atelier de tras cu arcul, atelier de aruncare a suliţei, antrenamente militare, probarea unor piese de echipament, fotografii cu reenactorii. Festivalul se încheie duminică cu o paradă a cuceritorilor romani prin cetatea Tomis, pe traseul: Parcul arheologic de la Prefectură - Bulevardul Tomis - Piaţa Ovidiu - Edificiul Roman cu Mozaic.