La Varna, în Bulgaria, au început, ieri, lucrările celei de-a doua adunări generale a Euroregiunii Mării Negre, a cărei preşedinţie o deţine Consiliul Judeţean Constanţa (CJC), prin preşedintele Nicuşor Constantinescu. Prima zi a lucrărilor a cuprins, în principal, prezentarea şi aprobarea unor propuneri de proiecte elaborate de preşedintele CJC, Nicuşor Constantinescu, pentru Euroregiunea Mării Negre şi care reprezintă o prioritate a asociaţiei. De asemenea, şedinţa de ieri a însemnat şi cooptarea cu unanimitate de voturi a unui nou membru în rîndurile structurii - municipalitaţea Balchik. Nicuşor Constantinescu, care a prezidat lucrările, a declarat că extinderea numărului de membri este un lucru îmbucurător şi o prioritate permanentă a asociaţiei, în acest context fiind absolut necesară susţinerea tuturor eforturilor pentru atragerea de membri şi din alte ţări din Bazinul Mării Negre. Constantinescu a fost completat de preşedintele Camerei Regiunilor a Congresului Puterilor Locale şi Regionale al Consiliului Europei, Ludmila Sfîrloagă, care a declarat că Turcia, Ucraina şi Federaţia Rusă şi-au manifestat intenţia, fie de a deveni membre, fie de a se implica în calitate de observatori în Euroregiunea Mării Negre. Constantinescu a mai declarat că Asociaţia Euroregiunea Mării Negre a trecut la treabă, prin aprobarea, cu unanimitate de voturi, a unor proiecte de mare importanţă pentru dezvoltarea ţărilor membre UE.
Printre proiectele nominalizate de Constantinescu se numără „Croazieră la Marea Neagră”, care are ca obiectiv înfiinţarea unei croaziere România - Bulgaria, într-o primă fază, cu scopul îmbunătăţirii serviciilor turistice în zona transfrontalieră, linia urmînd a fi extinsă, ulterior, spre alte destinaţii turistice. Un alt proiect, iniţiat de Constantinescu, se referă la „Tradiţii culturale la Marea Neagră” şi are ca obiectiv principal conservarea şi promovarea patrimoniului cultural în Bazinul Mării Negre. Totodată, s-a aprobat realizarea unei reţele de cinci centre de expertiză în Bazinul Mării Negre, cu centre de coordonare la Constanţa, care se vor ocupa de dezvoltarea durabilă şi protecţia mediului, prin colectarea de informaţii legate de legislaţia specifică domeniilor din fiecare ţară din zona Mării Negre. În fine, ultimul proiect aprobat ieri a fost „Meniul Mării Negre”, care promovează cultura culinară din această zonă, în scopul dezvoltării turismului. Constantinescu a spus că pentru finanţarea acestor proiecte s-au căutat surse de care să beneficieze toţi membri Asociaţiei Euroregiunii, fie că e vorba de state membre sau nemembre UE. „Propunerile noastre au ca scop stimularea cooperării şi, implicit, a dezvoltării economice, acoperind domenii precum transport, turism, mediu, cultură, capacitate administrativă şi bună guvernare. Rezultatele aşteptate sînt legate de o bună promovare a zonei Mării Negre, prin punerea în evidenţă a potenţialului bogat şi variat al comunităţilor din regiune”, a afirmat Constantinescu. La rîndul său, secretarul general al asociaţiei, primarul municipiului Mangalia, Claudiu Tusac, a declarat că un alt obiectiv dezbătut la şedinţă a vizat dezvoltarea sistemelor de energie şi încurajarea investiţiilor în energii regenerabile. „Cea de-a doua sesiune a adunării, care va avea loc mîine (n.r. - astăzi), este dedicată unor prezentări susţinute de experţi în domeniul energetic, care ne vor aduce în atenţie diverse soluţii propuse pentru managementul energetic şi sporirea eficienţei energetice”, a afirmat Tusac. Printre cei prezenţi la şedinţa de ieri s-a numărat şi viceprimarul Constanţei, Decebal Făgădău, care va prelua în Asociaţia Euroregiunii Mării Negre toate atribuţiile fostului viceprimar al Constanţei, Nicolae Nemirschi, actual ministru al Mediului. „Toate proiectele votate sînt de o importanţă capitală, nu numai pentru municipiul Constanţa, ci pentru întreaga Euroregiune a Mării Negre. Au fost luate hotărîri care pun pe tapet valoarea tradiţiilor noastre şi consider că această ciocnire a civilizaţiilor va duce la realizarea unor proiecte foarte interesante, din punct de vedere politic şi economic, şi să sperăm că, odată implementate, proiectele vor duce la dezvoltarea fiecărei localităţi din Euroregiune”, a declarat Făgădău.