„Smart City”, acest concept devenit pentru unii clișeu de afișat în discursuri plictisitoare, a dat de gândit primăriilor de orașe mari. În timp ce mai multe municipii din țară au pus în practică proiecte care chiar fac viața locuitorilor mai ușoară (nu sunt vorbe mari), la Constanța, autoritățile par că mai mult îngreunează lucrurile. La alții se lucrează la sisteme integrate de sistematizare a traficului rutier, de simplificare a transportului în comun și încurajare a utilizării mijloacelor alternative de deplasare. Constănțenii, în schimb, încă își strică mașinile pe străzi neasfaltate, leșină de cald sau mor de frig (în funcție de anotimp) în autobuze și „admiră” stațiile nefuncționale și mizerabile de bike-sharing.

De ceva vreme, prin marile orașe ale țării a început să circule conceptul de „Smart City”. Sună SF, dar asta nu înseamnă că în viitor ne vom plimba cu OZN-ul, vom avea roboți desemnați să ne hrănească sau vom ajunge în orice punct al lumii prin teleportare. „Smart City” înseamnă, mai degrabă, un oraș în care viața locuitorilor este mai ușoară, iar turiștii abia așteaptă să îl viziteze pentru că știu că au ce vedea și nu-și vor irosi concediul cu tot felul de neplăceri. În ultima vreme, autoritățile competente, de la primării la ministere, pun pe hârtie proiecte menite să scoată orașele din negura trecutului. Ba chiar, de curând, a fost lansat primul Ghid Smart City pentru România, pentru sprijinirea autorităților locale pentru a elabora proiecte inteligente. Unele primării de orașe mari chiar s-au pus pe treabă. Nu și cea din Constanța, care până acum s-a rezumat doar la discuții mărețe, la proiecte pe hârtie (nefinalizate nici după ani buni) și la progrese exrem de timide. În timp ce la Alba Iulia sunt puse în practică proiecte integrate și inspirate din marile centre urbane ale lumii, Constanța se laudă cu un proiect (neimplementat încă) privitor la o parcare de 50 de locuri (în condițiile în care în tot orașul există mii de mașini care nu-și găsesc locul), care va fi dotată cu sistem de supraveghere video, stație de încărcare electrică pentru autovehicule, senzori pentru mediu, display LED și Wi-Fi gratuit. În rest, liniște mormântală. Mai mult, la lansarea proiectului amintit, primarul Decebal Făgădău declarase că, în acest an (din care a trecut mai mult de jumătate), municipalitatea îşi propune să realizeze cât mai multe proiecte-pilot. Abia în prima parte a anului viitor va fi definită strategia „Smart City“ a Constanței, urmând ca, în a doua jumătate a anului 2018, documentul să fie lansat în consultare publică, după care vor începe licitaţiile și abia după aceea se vor pune în practică proiectele. În speranța că licitațiile vor avea loc fără contestații și alte piedici (ceea ce știm că nu se va întâmpla), putem crede că proiectele Smart ale Constanței vor fi puse în practică abia în 2019, cu un an înainte de alegerile din 2020, adică exact la țanc pentru a asigura voturile necesare la alegerile următoare. Nu de alta, dar este dovedit faptul că românii au memoria foarte scurtă în fața buletinului de vot și a ștampilei, ținând cont doar de ce s-a întâmplat în ultimul an.

LA UNII SE FACE, LA NOI SE VORBEȘTE

Revenind la ideea de „Smart City”, o noțiune utopică pentru municipiul cu pretenții de al doilea mare oraș din România, să aruncăm o privire în curtea celor care s-au pus deja pe treabă. De exemplu, în Capitală (al cărei primar a fost ales odată cu cel din Constanța), s-a înființat un Departament pentru Investiții Smart City, care se va ocupa exact de acest tip de proiecte. Până acum deja s-au făcut teste pentru regândirea traficului rutier (pe unele linii RATB au fost amenajate benzi speciale pentru autobuze), a fost aprobată achiziționarea de autobuze electrice și deja se lucrează la introducerea de semafoare inteligente. Mai mult, recent, a fost inaugurat Centrul de Management al Traficului, unde sunt centralizate informații din 215 intersecții și care ajută la fluidizarea traficului cu circa 20 - 30%. La Constanța încă sunt străzi neasfaltate, marile bulevarde sunt reabilitate în miezul verii, când sunt cei mai mulți turiști, iar intersecțiile sunt zăpăcite de schimbările repetate ale timpilor de semaforizare. Mai mult, Consiliul General București a aprobat o hotărâre prin care 5.000 de locuitori vor putea beneficia de vouchere în valoare de câte 500 de lei, în vederea achiziționării de biciclete, biciclete electrice, trotinete electrice sau dispozitive de tip Segway/Ninebot. Iar ca totul să fie și mai interesant, tot în Capitală au fost inaugurate primele stații automatizate de bike-sharing, cu 210 biciclete disponibile non-stop. Ce-i drept, și la Constanța există stații de bike-sharing, dar sunt goale, nefuncționale, mizerabile și vandalizate. Iar asta s-a întâmplat „datorită” incompetenței celor care nu au fost în stare să finalizeze proiectul de bike-sharing, nici după patru ani de la începerea lui. Exemple ale faptului că municipiul Constanța este destul de înapoiat sunt nenumărate, însă noi mai dăm unul singur, fără echivoc. Începem prin a spune că, tot prin intermediul unui proiect „Smart City”, Primăria București a inaugurat anul trecut, în Parcul Tineretului, un mini-oraș Smart. Acesta include patru tehnologii de ultimă oră pentru soluții de parcare inteligentă, conectivitate gratuită Wi-Fi, siguranță a orașului și iluminat inteligent, integrate pe o platformă dedicată de tip Internet of Things (IoT). La Constanța, Parcul Arheologic, aflat într-o zonă extrem de circulată, este în lucru de aproape doi ani și nu există șanse să fie reabilitat prea curând. Tot ce am prezentat că s-a făcut în București a fost realizat în mai puțin de un an. Dar poate că acolo conducătorii sunt mai „smart”.