STABILITATE În timp ce la Bucureşti, la semnul preşedintelui PNL, Crin Antonescu, aproape toată floarea liberală din Guvern se prezenta cu demisia în dinţi la premierul Victor Ponta, la Constanţa, social democraţii şi liberalii îndemnau la calm şi stabilitate. În acest sens, secretarul executiv al PSD Constanţa şi vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Constanţa (CJC), Cristinel Dragomir, a spus că PSD va colabora cu PNL, arătând totodată că are un dialog foarte bun cu aleşii liberali. Dragomir a adăugat că nu trebuie blocată activitatea unei unităţi administrativ-teritoriale doar pentru că nu mai există USL. “Problemele care implică dizolvarea USL la nivel naţional sunt doar la nivel de Guvern. La nivel local, e treaba fiecărei autorităţi cum reuşeşte să formeze majorităţi pentru a promova proiecte. Ce treabă avem cu majoritatea din Parlament? Noi votăm proiecte de interes judeţean”, a explicat Dragomir. În CJC, PSD deţine majoritatea, astfel că, dintre cei 36 de consilieri, 19 sunt social democraţi, şapte liberali, şapte de la PDL şi trei de la PP-DD. De asemenea, PSD are majoritate şi în Consiliul Local Municipal Constanţa, având 15 consilieri din 27. Ceilalţi consilieri sunt de la PNL - trei, PDL - trei, PP-DD - trei, UNPR - doi şi PNŢCD - unul. În altă ordine de idei, Cristinel Dragomir a precizat că PSD Constanţa nu va solicita schimbarea directorilor de deconcentrate susţinuţi de PNL, urmând ca activitatea acestora să fie analizată de viitorul prefect, care ar putea lua o decizie în privinţa acestora. Printre şefii deconcentratelor constănţene susţinuţi de PNL se numără Carmen Răducu (Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă), Eugen Bola (Inspectoratul Teritorial de Muncă), Constantin Dina (Direcţia de Sănătate Publică), Claudiu Teliceanu (Direcţia Judeţeană pentru Tineret şi Sport din Constanţa) şi Dragoş Poteleanu (Casa Judeţeană de Asigurare de Sănătate). La rândul său, preşedintele PNL Constanţa, deputatul Gheorghe Dragomir, a declarat că pot fi schimbaţi din funcţie doar directorii de deconcentrate care nu au ocupat aceste funcţii prin concurs. Pe de altă parte, parlamentarul a spus că toţi consilierii locali şi judeţeni liberali îşi pot face strategia aşa cum consideră şi vor susţine proiectele care sunt în slujba cetăţenilor indiferent cine le propune.

TĂVĂLUGUL DEMISIILOR Dacă, la Constanţa, USL încă mai funcţionează, nu acelaşi lucru se întâmplă şi la nivel central, unde modificările din Guvern s-au făcut pe bandă rulantă. În cursul dimineţii de ieri, şapte miniştri liberali au renunţat la portofoliile deţinute în Executiv. Este vorba de Cristian David - ministrul delegat pentru Românii de Pretutindeni, Eugen Nicolăescu - ministrul Sănătăţii, Gigel-Sorinel Ştirbu - ministrul Culturii, Lucia-Ana Varga - ministrul delegat pentru Ape, Păduri şi Piscicultură, Mihai-Alexandru Voicu - ministrul delegat pentru Relaţia cu Parlamentul, Mariana Câmpeanu - ministrul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice şi Ramona Mănescu - ministrul Transporturilor. Au urmat apoi, rând pe rând, secretarii de Stat, subsecretarii de Stat şi şefii agenţiilor guvernamentale. Printre demisionari l-am regăsit şi pe liberalul constănţean Constantin Matei, care a ocupat funcţia de subsecretar de Stat în cadrul Ministerului Transporturilor. Pentru a păstra continuitatea, imediat, premierul Victor Ponta a propus miniştrii care vor ocupa, interimar, posturile eliberate de PNL: Dan Şova la Transporturi, Nicu Bănicioiu la Sănătate, Robert Cazanciuc la Relaţia cu Parlamentul, Rovana Plumb la Ape, Doina Pană la Muncă, Mihnea Costoiu la Cultură şi Titus Corlăţean la Românii de Pretutindeni, lista fiind agreată şi semnată de preşedintele Traian Băsescu. În plus, Ponta a declarat că în teritoriu nu va urma o linie de schimbare în forţă. „România are nevoie de stabilitate şi nu vom face modificări de structură”, a spus Ponta.

REFUZ În ciuda unităţii din PNL, pe care Antonescu s-a tot străduit să o arate, decizia de a ieşi de la guvernare nu a fost pe placul tuturor liberalilor. Printre cei nemulţumiţi că sunt nevoiţi să plece din Guvern s-au numărat foştii miniştri ai Muncii şi Sănătăţii - Mariana Câmpeanu, respectiv Eugen Nicolăescu, care au avut o activitate prodigioasă şi aveau în derulare o serie de proiecte importante. Dacă Nicolăescu şi Câmpeanu au plecat capul, alţii au hotărât să ignore decizia Delegaţiei Permanente a PNL. Unul dintre aceştia este şeful Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, Gelu-Ştefan Diaconu, susţinut de PNL, care a declarat că nu va demisiona de la conducerea instituţiei, deoarece un astfel de gest ar avea posibile consecinţe ireparabile asupra bugetului de stat, şi că elementele de natură raţională trebuie să prevaleze, nu cele emoţionale. Un gest similar l-au avut şi liberalii Stejărel Olaru, secretar de Stat în Ministerul Afacerilor Externe la Departamentul pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni, şi Dan Manolescu, numit secretar de Stat în Finanţe la propunerea PNL, care au preferat să participe la şedinţa de Guvern de ieri după-amiază.

USL CONTINUĂ ÎN TERITORIU Aşa cum am mai scris, divorţul USL la nivel central nu pune probleme în teritoriu, acolo unde administraţiile locale doresc să continue proiectul USL. Am văzut situaţia de la Constanţa. Liderul PSD Vrancea, Marian Oprişan, spune că USL merge mai departe în judeţ şi că nu se va schimba nimic, în timp ce preşedintele filialei PNL, Nini Săpunaru, afirmă că liberalii nu au luat încă o decizie privind colaborarea cu social-democraţii pe plan local. Vicepreşedintele PSD Braşov Mihai Popa a afirmat, la rândul său, că la Braşov s-a luat decizia ca protocolul judeţean USL să rămână valabil şi să nu fie făcută nicio schimbare, deocamdată, nici la nivelul instituţiilor deconcentrate. Sunt doar câteva exemple ale unor administraţii locale care doresc să-şi continue proiectele pe care le-au început în anul 2012. În aceste condiţii, putem merge ceva mai departe şi să ne gândim la o potenţială schimbare la nivelul conducerii PNL după alegerile europarlamentare, variantă care ar putea deveni realitate dacă liberalii vor obţine sub 20%.