Investiţiile efectuate prin programele cu finanţare comunitară vor fi direcţionate cu prioritate în aria marilor oraşe din cele şapte regiuni de dezvoltare, excluzînd zona Bucureşti-Ilfov, pentru a permite accesarea în totalitate a fondurilor UE şi micşorarea diferenţei dintre capitală şi restul ţării. „Cele şapte oraşe, respectiv Constanţa, Timişoara, Ploieşti, Craiova, Cluj-Napoca, Braşov şi Iaşi vor fi desemnate poli naţionali de creştere în care se realizează cu prioritate investiţii din programele cu finanţare comunitară şi naţională“, potrivit unor surse ministeriale. Desemnarea celor şapte „poli naţionali“ va fi reglementată în baza unui proiect de hotărîre de Guvern, elaborat de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Pulice şi Locuinţelor. „Se vor sprijini polii naţionali de creştere dinamici, care au capacitatea de a induce o creştere economică rapidă, crearea locurilor de muncă, impulsionarea productivităţii şi care iradiază dezvoltare în oraşele mici şi mijlocii, precum şi în zonele rurale adiacente, contribuind astfel la dezvoltarea întregii regiuni“, au menţionat sursele ministeriale. Potrivit acestora, municipiul Bucureşti necesită o abordare specială întrucît este deja un pol naţional de creştere de anvergură transnaţională, care are suficiente resurse proprii de dezvoltare, iar includerea capitalei pentru finanţare ca pol naţional ar conduce la creşterea dezechilibrelor între Bucureşti şi restul ţării. „Concentrarea fondurilor structurale şi de coeziune într-un număr limitat de oraşe va permite României să maximizeze impactul fondurilor UE şi să le folosească într-un mod eficient“, se arată în nota de fundamentare a proiectului de act normativ. Printre criteriile care au stat la baza stabilirii celor şapte oraşe se regăsesc distribuţia spaţială echilibrată în teritoriu, plasarea pe reţele de transport transnaţionale şi naţionale, nivelul înalt de dezvoltare economică şi potenţialul de atragere a investitorilor.