Mamaia a găzduit ieri prima dezbatere publică organizată în România privind adoptarea strategiei integrate a unui pol de dezvoltare naţional. La discuţii au participat, alături de principalii membri ai Zonei Metropolitane Constanţa (ZMC), directorul General al Autorităţii de Management a Programelor Operaţionale Regionale (AMPOR) din cadrul Ministerului Dezvoltării, Gabriel Friptu, reprezentanţi ai societăţii civile, ai mediului de afaceri şi ai mediului universitar. Preşedintele Zonei Metropolitane Constanţa, viceprimarul Constanţei, Nicolae Nemirschi, a anunţat, de la prezidiul condus de primarul Radu Mazăre, că, în august, Guvernul României, de comun acord cu Uniunea Europeană, a declarat Constanţa şi zonele învecinate drept pol de dezvoltare naţională, alături de alte 6 zone similare din ţară. Tot Nemirschi a explicat şi ce înseamnă pentru Constanţa şi celelalte 14 autorităţi locale statutul de pol de dezvoltare: „Ne bucurăm de prioritate 0 de alocare a fondurilor structurale către acest pol de creştere şi va trebui să profităm de acest statut privilegiat cu mintea limpede, cu echilibru, fără pasiuni politice”. La rîndul său, directorul general AMPOR a subliniat că manifestarea de ieri este prima de acest gen de la nivel naţional, explicînd că acest fapt s-a întîmplat la Constanţa pentru că municipalitatea Constanţa şi unităţile administrativ-teritoriale din jur au depăşit deja, spre deosebire de ceilalţi poli de dezvoltare, fazele preliminare privind accesarea fondurilor de coeziune: constituirea într-o asociaţie intercomunitară şi formarea unei echipe tehnice care să se ocupe de accesarea fondurilor pe proiecte concrete. „O altă condiţie importantă este ca relaţia dintre autorităţile locale şi Consiliul Judeţean să fie cît mai apropiată, dar am înţeles că la Constanţa nu este cazul să vorbim despre aşa ceva, întrucît aceste relaţii sînt cît se poate de bune”, a afirmat Friptu. El a subliniat că, în stabilirea strategiei de dezvoltare a polului Constanţa, se pot accesa direct fonduri pentru transporturi (infrastructură publică urbană, transport, mobilitatea populaţiei, patrimoniu cultural), pentru mediul de afaceri şi pentru infrastructura socială.

Bani prea puţini pe fondul centralizării sumelor alocate de UE

Primarul Radu Mazăre a dat mai multe detalii legate de modul în care se distribuie banii europeni, explicînd de ce Constanţa este privilegiată în comparaţie cu celelalte cinci judeţe care fac parte din regiunea de dezvoltare a judeţului nostru: „Din banii alocaţi de UE, 80% vor fi distribuiţi de către ministere. Restul de 20% ajung să fie distribuiţi direct pe proiecte pe care autorităţile le consideră necesare. Aceşti 20% (1.391 milioane de euro) se împart către regiunile de dezvoltare, din care, jumătate (695,58 milioane de euro) se îndreaptă către polii de dezvoltare, iar jumătate către toate celelalte judeţe din fiecare regiune de dezvoltare”. Primarul a avertizat însă că cele 92,165 de milioane de euro destinate proiectelor de dezvoltare ale Zonei Metropolitane Constanţa sînt bani puţini. „Aceste sume sînt mici faţă de ceea ce vrem să facem noi. Sînt miliarde de euro care vin de la UE, iar noi vorbim despre doar 92 de milioane de euro pentru 5 ani”. În urma dezbaterilor interne din ZMC, s-a stabilit o listă iniţială de proiecte, în valoare totală de 108 milioane euro, care vizează: reabilitarea zonei peninsulare a municipiului Constanţa; modernizarea şi lărgirea la 4 benzi a drumului Mamaia - Năvodari; construirea unui drum de acces între Mamaia şi Portul turistic Tomis; reabilitarea iluminatului public în toate cele 13 localităţi din Zona Metropolitană Constanţa; construirea de parcări supraterane în Mamaia şi în municipiul Constanţa; amenajarea de terenuri de sport şi de locuri de joacă pentru copii în toate localităţile din Zona Metropolitană; implementarea unui sistem modern de management al traficului în municipiul Constanţa; reabilitarea staţiilor de autobuz; realizarea lucrărilor tehnico - edilitare aferente construcţiei blocurilor de locuinţe pentru tineri, etc... Mazăre a explicat că doreşte ca, din aceşti bani, să poată realiza şi şoseaua de coastă a Constanţei, care are în vedere şi consolidarea falezei municipiului. „Sper din tot sufletul că vom reuşi să ducem acest proiect la final. Marţi se va dezbate în Parlament Legea care ne va permite să construim această şosea şi atunci îi rog încă odată pe toţi parlamentarii constănţeni să fie alături de oraşul nostru. Noi am făcut iniţial un proiect cu o bandă dus, una întors, trotuare şi piste de bicicletă pe o lungime de 6 km. Am fost la Alexandria şi am văzut acolo o şosea de coastă de 12 benzi, pe 24 de km. Am discutat şi am ajuns la concluzia că este mai bine să proiectăm o şosea de 4 benzi, două pe fiecare sens, pentru a preveni suprasolicitarea traficului rutier pe această arteră rutieră”, a spus Mazăre.

„Aşteptăm banii europeni aşa cum aşteptam americanii”

Ieri, la Mamaia, au fost dezbătute liniile generale ale strategiei de dezvoltare a municipalităţii, urmînd ca, luna viitoare, să fie organizată o întîlnire similară în care să se discute concret, pe proiecte. Un alt avantaj al Constanţei este faptul că acum poate pune presiune pe ministere să aloce fonduri pentru proiecte care pot fi derulate pe alte axe de finanţare, întrucît, conform reglementărilor stabilite de UE, obiectivele din strategia stabilită de un pol de dezvoltare sînt prioritare pe orice axă de dezvoltare. În cadrul dezbaterii, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Constanţa, Cristian Darie, a solicitat ZMC să integreze în această asociaţie intercomunitară şi localităţile cu staţiuni turistice din sudul litoralului: „Ar fi mai bine ca tot litoralul românesc să se dezvolte integrat, nu să îl dezvoltăm pînă la Tuzla, cea mai sudică unitate administrativă din ZMC, iar restul litoralului să rămînă nedezvoltat”. În replică, preşedintele ZMC a anunţat în premieră că deja există o solicitare a municipalităţii Mangalia de intrare în asociaţie şi că sînt aşteptate şi cererile autorităţilor din Limanu (Vama Veche) şi 23 August.

Ca o concluzie, primarul Constanţei a anunţat că sînt multe alte proiecte pe care municipalitatea le are în aşteptare de ani buni şi care vor fi derulate acum cu bani comunitari. „Mă felicit că nu am băgat foarte mulţi bani în peninsulă, pentru că nu mai puteam accesa fonduri europene. Pentru lucrurile făcute nu mai accesam banii comunitari. De exemplu, sînt acum bani pentru reabilitarea şcolilor. Noi, dacă le-am reabilitat, sănătate. La fel şi pentru drumuri interioare şi iluminat. Acum, RAJA va primi bani pentru a reabilita reţelele de utilităţi. Dacă asfaltam înainte, erau bani aruncaţi, pentru că acum se spărgea tot asfaltul. Este important să dăm drumul la proiecte, să începem să primim şi noi banii aceştia europeni pe care îi aşteptăm aşa cum am aşteptat americanii”, a spus Mazăre.