Cluj-Napoca, Constanţa şi Timişoara se numără printre cele mai active oraşe din România, sub aspect cultural, potrivit unui studiu realizat de Centrul de Studii şi Cercetări în Domeniul Culturii. Această clasificare a celor mai active oraşe, sub aspect cultural, a pornit de la date din infrastructura sectorului cultural, după cum a precizat Liviu Chelcea, directorul instituţiei, prezent la întîlnirea breslei creative, care a avut loc sîmbătă, în Bucureşti. Evaluarea a luat în considerare criterii precum: numărul de biblioteci la 10.000 locuitori, resursele umane specializate, cheltuielile bugetare alocate culturii, economia din zona creativă (numărul de firme din sectorul cultural, cifra de afaceri a acestora etc.) precum şi audienţa activităţilor culturale. În urma interpretării rezultatelor, clasamentul, evitînd cu bună ştiinţă Bucureştiul, pentru a nu dezechilibra rezultatele colectate din celelalte centre mari ale ţării, a prezentat următoarea ordine a oraşelor, clasate din punctul de vedere al efervescenţei culturale: Cluj-Napoca, Constanţa, Timişoara, Oradea, Piteşti, Tîrgu Mureş, Miercurea Ciuc, Iaşi, Rîmnicu Vălcea, Sibiu.

Directorul Centrului de Studii şi Cercetări în Domeniul Culturii, Liviu Chelcea, a mai prezentat şi tema „Ecologia culturală românească. Ce avem şi ce ne trebuie”, în care a amintit despre studiul ponderii economice a industriilor bazate pe copyright (2002-2005). Participanţii la întîlnirea organizată în Bucureşti s-au împărţit pe patru grupuri de dialog, ţinînd de domenii importante din zona industriei creative: arte (artele spectacolului şi alte evenimente culturale), patrimoniu material şi imaterial, media şi entertainment (film, sectorul audio-vizual, literatură şi jurnalism) şi servicii şi întreprinderi creative (design, arhitectură, gaming, advertising).

Întîlnirea breslei creative a avut loc sîmbătă, pentru a dezbate propunerile adresate Ministerului Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional. La manifestare a fost prezent şi ministrul Culturii, Theodor Paleologu, care s-a declarat încîntat de faptul că programul lucrărilor este atît de încărcat. „M-am gîndit să ascult mai mult, nu să vorbesc. (...) Mă bucur că e atît de bogat programul. Instituţiile subordonate ministerului (Culturii, n.r.) sînt mult mai directe, vin direct la mine la birou şi pichetează. Voi aveţi un sistem mai subtil să cereţi asta\", a precizat Paleologu. Acesta a mai spus că prezenţa lui la lucrări are ca obiectiv înţelegerea unor „anumite resorturi legate de colaborarea cu ministerul\". „Discuţiile de astăzi vor trasa marile linii de acţiune ale mele ca ministru: lărgirea accesului la cultură, valorificarea patrimoniului, în sens larg, şi harta autenticităţii\", a mai spus ministrul.