Seceta nu ar trebui să reprezinte o problemă pentru Constanţa în condiţiile în care cea mai mare parte a judeţului este amplasată peste un adevărat fluviu subteran, al cărui debit îl depăşeşte cu mult pe cel al Dunării. Cu toate acestea, pentru că legislaţia în vigoare interzice exploatarea apelor subterane în scopuri agricole, sute de hectare de culturi agricole din Dobrogea au fost compromise în acest an din cauza lipsei precipitaţiilor. Mărimea şi originea fluviului subteran pe care este situat judeţul nostru reprezintă o mare necunoscută pentru cea mai mare parte a locuitorilor Constanţei. Şi mai puţini ştiu că denumirea ştiinţifică a fluviului subteran este aceea de “acvifer” şi că acesta se alimentează din două surse: din Bulgaria (sursa principală) şi din fluviul Dunărea (sursa secundară). “Acviferul Jurasic - Superior - Barremian curge cu o viteză maximă de doi metri pe zi şi se deplasează din direcţia sud-vest spre nord-est. Acviferul din subsolul judeţului se descarcă prin două drenuri naturale în Lacul Siutghiol şi în Balta Mangaliei. Volumul de apă cantonat în acest acvifer este cel mai important din România”, a declarat şeful Serviciului Hidrologic din cadrul Direcţiei Apelor Dobrogea Litoral (DADL), Adrian Chera. El a adăugat că apa subterană este cantonată pe aproape întreg arealul judeţului, fapt care permite alimentarea cu apă potabilă a mai multor localităţi şi a tuturor staţiunilor turistice de pe litoral: “Poate că v-aţi întrebat de ce constănţenii şi turiştii din staţiunile de pe litoralul românesc nu au fost afectaţi niciodată, nici măcar pe perioada secetei, de restricţii la apa curentă, aşa cum s-a întîmplat în alte zone turistice din ţară: pentru că volumul de apă subterană din judeţ este foarte mare.” Reprezentantul DADL a adăugat că seceta din vara aceasta nu a scăzut volumul de apă din acvifer şi că, din informaţiile pe care le deţine, în anii următori, nici nu există un astfel de pericol. “Debitul de apă exploatat la ora actuală din acvifer poate fi dublat fără să fie înregistrate oscilaţii semnificative ale volumului de apă”, a mai spus Adrian Chera. La rîndul său, şeful Biroului de Mediu, Calitate şi Sănătate Publică din cadrul SC RAJA SA Constanţa, ing. Viorel Costache, a declarat că apa din acvifer este potabilă şi de o calitate foarte bună. “Apa subterană este cantonată în structuri calcaroase şi nu se deplasează cu aceeaşi viteză ca aceea din natură. Structurile calcaroase se întind la sud de falia Capidava - Ovidiu, unde apa a întîlnit o falie impermeabilă, pînă la graniţa cu Bulgaria, şi au o grosime de 200 pînă la 800 de metri. În unele zone, structurile calcaroase îmbibate cu apă ajung pînă foarte aproape de suprafaţă”, a declarat Viorel Costache. El a adăugat că, în acest moment, din Acviferul Jurasic - Superior - Barremian, RAJA asigură alimentarea cu apă potabilă a 48 de localităţi din judeţ.