Constanţa, zonă de risc pe „harta” consumului de droguri

Nu ai găsit subiectul dorit?
Foloseşte căutarea ...

Constanţa, zonă de risc pe „harta” consumului de droguri

Eveniment 16 Noiembrie 2012 / 00:00 439 accesări

Prevalenţa consumului de droguri, tranchilizante şi substanţe noi psihoactive este 23,2%, de-a lungul vieţii, în rândul studenţilor români, cele mai consumate fiind canabisul, ecstasy, ciupercile halucinogene, ketamina, cocaina, LSD şi amfetaminele, conform Raportului anual al Agenţiei Naţionale Antidrog (ANA). Organizaţia a prezentat, ieri, Raportul naţional privind situaţia drogurilor, pentru prima dată fiind inclus şi un studiu realizat în rândul studenţilor din opt centre universitare din România. Conform datelor prezentate, dintre drogurile ilegale cel mai consumat este canabisul (20,9%), urmat de ecstasy (2,5%), ciupercile halucinogene, ketamina, cocaina, LSD şi amfetaminele. \"Heroina înregistrează valori sub 1%. Substanţele noi cu proprietăţi psihoactive (SNPP) au o prevalenţă pentru consumul de-a lungul vieţii de 9,5%, iar consumul de tranchilizante fără prescripţie medicală înregistrează valoarea de 3,6%\", se arată în acelaşi document.

DATE ÎNGRIJORĂTOARE Potrivit documentului citat, prevalenţa consumului oricărui tip de drog de-a lungul vieţii în populaţia generală (15 - 64 de ani) este de 4,3%. Totodată, pentru categoria de vârstă 15 - 34 de ani, prevalenţa consumului oricărui tip de drog de-a lungul vieţii este de 10,5% iar la elevii de 16 ani, de 10% (fără SNPP). În raport se mai precizează că numărul consumatorilor de droguri diagnosticaţi cu depresie, anxietate şi tulburări de personalitate a crescut de aproape patru ori în 2011 faţă de anii anteriori. Potrivit raportului ANA, zonele de risc, în funcţie de numărul de cazuri de urgenţe non-fatale înregistrate în 2011, sunt: Bucureşti şi Iaşi (zone de risc foarte mari, pondere peste 10%), Cluj, Constanţa, Galaţi (zone de risc mare, ponderi între 5% şi 10%), Bihor, Timiş, Bacău, Dâmboviţa, Suceava, Buzău, Vrancea (zone de risc mediu, ponderi între 1% şi 5%). “S-a observat în anul 2011 că în România este o tendinţă de creştere a numărului persoanelor de sex feminin care au solicitat asistenţă medicală. Vârsta de debut în consum care a fost declarată se situează între 15 şi 19 ani, iar modul de consum este cel prin injectare”, a precizat chestorul Sorin Oprea, directorul ANA.



12