După două zile în care emoţiile au atins apogeul, iar inimile le-au bătut... mai să le spargă pieptul, aşa cum se întâmpla odinioară cu fetele şi flăcăii la hora din vatra satului tradiţional, tinerii care au trecut de hopul preselecţiilor Festivalului Naţional al Cântecului şi Dansului Popular Românesc mai au câteva zile de răgaz. Juriul a decis, iar din cei 40 de concurenţi cu dragoste pentru folclorul autentic românesc, doar 25 s-au calificat pentru competiţia ce va avea loc între 29 august şi 4 septembrie, pe scena Teatrului de Vară „Soveja” din Constanţa. Printre cei care au reuşit să convingă juriul prin vocea, talentul şi prezenţa scenică s-a aflat şi constănţeanca Şirin Narenji, proaspăt laureată a Festivalului „Cântecul de dragoste de-a lungul Dunării” de la Brăila. Şirin Narenji are în palmares şi un premiu cu rezonanţă, care face din ea o tânără speranţă a Dobrogei: distincţia oferită de familia Roizen, la ediţia 2011 a Festivalului Concurs de Interpretare a Cântecului Popular Românesc „Elena Roizen” de la Ovidiu.

„Olimpiada naţională de folclor” a suscitat interesul tinerilor din toate zonele etnografice ale ţării. Pe 29 iulie, în prima zi a preselecţiilor, s-au prezentat 26 de tineri concurenţi din: Bihor, Satu Mare, Hunedoara, Dolj, Gorj, Sălaj, Bacău, Suceava, Chişinău, Cernăuţi, Teleorman, Timiş, Maramureş, Bistriţa Năsăud, Sibiu, Prahova, Mehedinţi, Buzău, Alba şi Vâlcea. Sâmbătă, în faţa juriului au evoluat doar 14 concurenţi din Cluj, Şimleul Silvaniei, Dâmboviţa, Constanţa, Codru, Maramureş, Timiş, Harghita, Teleorman, Hunedoara, Iaşi şi Prahova.

Doar doi instrumentişti. Din păcate, din cei 25 de tineri care vor concura pentru Trofeul şi premiile celei de-a XI-a ediţii a Festivalului Naţional al Cântecului şi Dansului Popular Românesc, doar doi dintre ei sunt instrumentişti, restul fiind solişti vocali.

„Preselecţia este foarte necesară, deoarece astfel se verifică repertoriul, li se dă sfaturi tinerilor, li se spune cum să-şi aleagă costumul. Sunt unii care au foarte multe costume din zona pe care o reprezintă, dar sunt mulţi care nu ştiu cum să-şi aleagă cele mai reprezentative piese de costum. Fiind foarte mulţi tineri, atenţia se fixează pe pieptănătura specifică zonei. Marama şi podoaba capului erau pentru femeile căsătorite. Toţi tinerii trebuie să respecte cerinţa noastră, de a avea costum specific vârstei lor. Este o diferenţă şi în alcătuirea piesei, şi în cromatică, şi în ornamentică”, a spus directorul Muzeului de Artă Populară, doctor în etnografie şi membru al juriului, Maria Magiru. „Am văzut şi ascultat nişte tineri, cu vârste cuprinse între 16 şi 17 ani, cu nişte voci nemaiauzite, extraordinare”, a mai spus specialistul constănţean.

Din componenţa juriului au mai făcut parte: etnomuzicologul Eugenia Florea, muzicologul Voicu Enăchescu, lect. univ. drd. Viorica Iuraşcu şi directorul Muzeului Ţăranului Român, Virgil Niţulescu.