La cinci zile de la atacul terorist asupra complexului de la In Amenas din Algeria, mărturiile supravieţuitorilor români pictează o situaţie cutremurătoare marcată de un blocaj cras de comunicare al autorităţilor algeriene. Din cei cinci români implicaţi în tragedie, doar trei se întorc acasă în viaţă. Primele detalii concrete au ajuns în ţară abia după ce constănţeanul George Iachim, care a reuşit să îşi salveze viaţa fugind în deşert, a dat un interviu unei televiziuni algeriene. „Mă numesc George Iachim, sunt din România şi am trecut prin clipe grele. Miercuri dimineaţa eram în afara biroului şi i-am văzut pe terorişti venind. Au început să-i împuşte pe cei de la poartă, care păzeau complexul. După aceea au intrat în clădire şi au început să ia ostatici. Eu m-am baricadat împreună cu un alt coleg de-al meu din România (n.r. - Liviu Floria) într-un birou“, a povestit Iachim la doar câteva ore după ce a reuşit să ajungă la o patrulă a armatei algeriene, care l-a transportat într-un loc sigur. Imaginea de coşmar a fost completată, duminică după-amiază, de dezvăluirile colegului de evadare al lui Iachim. „Un coleg localnic, care înţelegea araba, ne-a confirmat că sunt terorişti şi ne-a spus să ne ascundem. Împreună cu George Iachim, m-am baricadat într-un birou. Am auzit focuri de armă, ţipete, tropăituri, scotoceli şi am aşteptat să vedem ce se întâmplă. După 15-20 de minute au pătruns în alte birouri doi atacatori, au încercat uşile altor camere vecine. Au încercat şi uşa biroului în care ne aflam noi dar, din fericire, nu au reuşit să intre. Nu aveau cine ştie ce echipament, aveau câteva AKM-uri şi câteva grenade“, a povestit, vădit marcat de traumele trăite, piteşteanul Liviu Floria. Focurile de armă, ţipetele ostaticilor, dar şi posibilitatea ca în orice moment teroriştii să le descopere ascunzătoarea i-au determinat pe Floria şi Iachim să fugă în deşert. „Nu credeam că vine cineva să ne salveze, ne-am luat soarta în mâini şi am reuşit să scăpăm. Teroriştii urmau să intre în birou şi atunci nu am mai fi avut şanse. După 36 de ore am evadat. Eram opt persoane. Am luat ca reper o faclă şi am mers spre ea. Ziua nu am mai avut reper şi ne-am rătăcit. În deşert ne-am despărţit, patru colegi nu mai puteau să meargă, erau epuizaţi. Eu am plecat cu alţi doi colegi, plus un localnic pe care l-am rugat să ne ajute. Ceilalţi patru, printre care şi Iachim, au rămas la o locaţie de exploatare. S-a dovedit că armata algeriană nu a mers la ei să îi salveze, cu toate că i-am rugat insistent. Până la urmă au plecat şi ei să se salveze pentru că le era foarte frig, nu aveau apă. S-au salvat şi ei“, a povestit Floria.

RĂZBOIUL INFORMAŢIILOR Guvernul algerian poate fi acuzat, în urma unei analize la rece, că în toată perioada asaltului terorist a dus o adevărată campanie de dezinformare a ţărilor ai căror cetăţeni au fost sechestraţi la In Amenas. Cea mai gravă abatere este însă informaţia cu privire la starea de sănătate şi situaţia în care se afla cel de-al doilea cetăţean român care şi-a pierdut viaţa în criza ostaticilor - Mihai Marius Bucur, din Ploieşti, tatăl a doi copii. „MAE îşi exprimă profunda dezamăgire pentru faptul că autorităţile algeriene nu au informat corect, complet şi la timp în legătură cu situaţia reală de sănătate a cetăţeanului român. Partenerii occidentali ne-au confirmat în cursul zilei de ieri (n.r. - sâmbătă) că ultimul cetăţean român era eliberat şi spitalizat, în condiţiile în care nu a fost permis accesul la faţa locului. Încheierea operaţiunii militare a dezvăluit adevărata dimensiune a atacului terorist, numărul mare de victime şi violenţa asupra multor cetăţeni. MAE va asigura repatrierea corpurilor neînsufleţite ale celor doi cetăţeni români“ a precizat secretarul general al MAE, Robert Cazanciuc. Primul român mort în Algeria este Ionuţ Tiberiu Costache, din Bărcăneşti. În vârstă de 36 de ani, bărbatul avea un copil de şase ani, iar soţia sa este însărcinată în luna a şaptea. Familiile şi apropiaţii românilor de la In Amenas au trecut cu greu peste fiecare secundă în ultimele cinci zile, de la declanşarea crizei ostaticilor. Fosta soţie a constănţeanului George Iachim şi mama fiicei lor de nouă ani, Camelia, a găsit cu greu cuvinte pentru a descrie teroarea sub care a trăit aceste zile fără nicio informaţie din partea oficialilor, mai ales pe fondul incertitudinilor legate de numărul românilor luaţi ostatici (până vineri, nu era sigur nici măcar faptul că vreun român este captiv - n.r.)

ATACUL Asediul asupra complexului, efectuat de o grupare islamistă apropiată Al-Qaida, a început miercurea trecută. Joi, un reprezentant al răpitorilor cere retragerea armatei algeriene care încercuieşte complexul de exploatarea gazelor, iar treizeci de ostatici algerieni şi 15 străini reuşesc să scape. Înainte de lăsarea serii, armata algeriană lansează un asalt în urma căruia sunt eliberate câteva sute de persoane. La rândul lor, islamiştii, citaţi de agenţia mauritană ANI, evocă aproape 50 de morţi, 34 de ostatici şi 15 răpitori. Acţiunea pripită a armatei a fost justificată de guvernul algerian prin faptul că teroriştii doreau „să părăsească Algeria luând cu ei ostatici străini“. Vineri, asaltul trupelor algeriene continuă. 12 ostatici şi 18 răpitori sunt ucişi, iar aproape 100 din cei 132 de ostatici străini sunt eliberaţi, alături de alţi 573 de angajaţi algerieni. Sâmbătă este efectuat ultimul atac. „Armata algeriană a împuşcat 11 terorişti, iar grupul terorist a asasinat ultimii şapte ostatici străini“, a anunţat televiziunea de stat algeriană. Primul bilanţ provizoriu oficial algerian anunţă 23 de ostatici morţi şi 32 de răpitori ucişi.