Rochii multicolore, fuste aproape simbolice sau pînă la genunchi, bluze decoltate sau pe gît, fără mîneci, transparente, opace; pahare cu Martini pe jumătate goale sau pe jumătate pline, în funcţie de perspectivă, coafuri savante, sute de toasturi, chelneri fericiţi, zîmbitori ca oamenii din reclame, barmani obosiţi; femei măritate, divorţate, despărţite, singure, fete cu prieteni, fără sau în căutare de, care şi-au minţit partenerii că ies cu fetele la un suc, care le-au spus pe şleau unde se duc; muzică bună şi proastă, lumini, lasere, zone de umbră, timpi morţi în conversaţii, umpluţi de tunetele monotone ale boxelor, shot-uri ridicate în sincron, cocktail-uri, ritm, ringuri de dans aglomerate ca staţiile de metrou din Bucureşti; maşini trase pe linia de tramvai, bărbaţi stingheri, taximetrişti festivi, postaţi strategic în parcările cluburilor şi aşteptîndu-şi răbdători clientele. La Constanţa a fost „Sex and the city”, amestecat cu „Thelma and Louise”, semn că viaţa imită arta, a fost 8 martie, echivalentul feminin al... finalei Campionatului Mondial de Fotbal.
Adolescente de clasa a XI-a, gospodine respectabile, doamne între două vîrste s-au adunat şi au sărbătorit pînă în zori Ziua Internaţională a Femeii. Pentru unele reprezentante ale sexului frumos, noaptea de joi a fost prilejul unei revanşe un pic disproporţionate pentru proverbialele beri cu băieţii servite de domni de-a lungul anului. „Păi, mi se pare firesc să mai stea şi el acasă, singur, în timp ce eu mă distrez. Într-un cuplu, trebuie să existe egalitate, e normal ca partenerii să aibă parte de timpul lor personal. El a fost de acord cu mine, fiindcă, între noi fie vorba, nici nu avea de ales. A aflat că am de gînd să plec exact cu o oră înainte ca prietenele mele să vină şi să mă ia de acasă. Aşa că, într-un fel, a fost pus în faţa faptului împlinit. S-ar putea ca mîine să fie puţin îmbufnat, dar îi va trece relativ repede, e un om înţelegător”, poveşte cu seninătate „Georgiana şi atît”. Altele au vrut doar să evadeze. Maria are 26 de ani, o relaţie stabilă şi un ton foarte sincer: „E foarte bine că există aceste 24 de ore care ne sînt dedicate nouă în exclusivitate. Şi e foarte plăcut să ieşi aşa, în gaşcă, precum în liceu, fără bărbaţi, fără griji, fără să te gîndeşti că a doua zi mergi la serviciu. Apropo, mîine sînt liberă. Ne distrăm foarte bine chiar dacă nu sînt bărbaţi pe aici. Într-un fel, e mai relaxant cînd ei nu se află prin preajmă. Dispare tensiunea aia pe care ţi-o dă senzaţia că eşti privită. Cu alte cuvinte poţi să fii naturală, sinceră”.
Cu sinceritate s-au bucurat femeile şi de show-urile de striptease masculin pe care organizatorii le-au pregătit. Unele sărbătorite au privit cu detaşare spectacolul, altele, firi mai empatice, s-au implicat atît de mult în spectacolul pus în scenă încît au început să se dezbrace o dată cu dansatorii, pe care nu i-a deranjat concurenţa... S-a ţipat, s-au făcut probabil declaraţii de dragoste, s-au rostit cereri în căsătorie, s-a rîs mult şi bine. În localurile constănţene în care nu au venit stripperi, fetele au improvizat şi s-au apucat să-i dezbrace pe barmani sau pe chelneri, fiindcă, nu-i aşa, e aproape imposibil să dai o petrecere perfectă fără să ai în distribuţie măcar un bărbat.