Românii au o atitudine favorabilă pentru producerea energiei nucleare, sesizînd posibilitatea de a avea energie ieftină, de a micşora dependenţa de importul de petrol şi gaze şi de a reduce producerea de gaze cu efect de seră, potrivit rezultatelor unui sondaj la nivel naţional. Acesta relevă că dorinţa de implicare a populaţiei în procesul de luare a deciziilor în domeniul deşeurilor radioactive este mai mare în zona localităţilor Cernavodă şi Saligny, populaţia României fiind informată despre existenţa centralei nucleare de la Cernavodă în proporţie de peste 80%. Agenţia Naţională pentru Deşeuri Radioactive (ANDRAD) a realizat la nivel naţional, în perioada 20-30 septembrie, un sondaj de opinie, dublat de aplicarea aceluiaşi chestionar în localităţile Cernavodă şi Saligny, a anunţat, ieri, directorul de comunicare ANDRAD, Stela Diaconu. Interesul şi atitudinea populaţiei din Cernavoda şi Saligny faţă de aceste aspecte sînt diferite faţă de restul ţării, datorită existenţei Centralei-Nuclearo Electrice, respectiv studiilor care se desfăşoară pentru evaluarea posibilităţii de construire a unui depozit de suprafaţă pentru depozitarea definitivă a deşeurilor slab şi mediu active generate de centrala nucleară. Un alt obiectiv al acestui sondaj de opinie a fost şi acela de a compara rezultatele cu cele prezentate în Eurobarometrul realizat la nivelul UE pe aceeaşi temă. Gradul de informare al românilor în legătură cu deşeurile radioactive şi modul de gestionare al acestora este mic, astfel că este mai puţin acceptată ideea înfiinţării unui depozit de deşeuri radioactive în apropierea zonei în care locuiesc. Gradul de acceptanţă creşte în condiţiile în care comunitatea gazdă ar avea beneficii de pe urma unui astfel de depozit, concretizate, în primul rînd, sub forma de locuri de muncă.

Românii au o atitudine pozitivă faţă de producerea energiei nucleare (68% din cetăţenii României au o părere favorabilă în legătură cu producerea energiei electrice pe cale nucleară), iar această atitudine creşte de asemenea pe măsura reducerii distanţei faţă de Cernavodă. Motivaţia acestei atitudini constă în preţul redus al acesteia (60% la nivel naţional), respectiv în reducerea gazelor cu efect de seră (Cernavodă). Eurobarometrul 2008 indică o susţinere a cetăţeanului mediu al UE pentru energia nucleară de 44%, iar românii se situau la doar 35%. „Presupunem că diferenţa este pusă pe seama modului diferit de formulare a întrebării”, a precizat Stela Diaconu. În sondajul realizat de ANDRAD în 2006, susţinerea pentru energia nucleară se situa la 55% şi pe fondul general al “renaşterii nuclearului” ca urmare a schimbărilor climatice, agenţia apreciază ca fiind normală creşterea susţinerii pentru acest tip de energie. Unul din patru cetăţeni reticienţi şi-ar schimba atitudinea dacă ar şti că deşeurile radioactive sînt depozitate în siguranţă (la fel ca în UE). Informaţiile populaţiei despre deşeurile radioactive sînt sărace, la nivel naţional doar 14% din cetăţeni considerîndu-se bine informaţi (în comparaţie cu 25% la nivelul UE, unde programele nucleare şi cele de comunicare pe aceasta temă au o istorie mult mai îndelungată). Gradul de informare e mai crescut în rîndul absolvenţilor unei facultăţi, la cei din Dobrogea (se remarcă în mod special cei din comuna Saligny), la adulţii cu vîrste cuprinse între 40-50 ani. El este considerabil redus la cei din mediul rural, din Moldova, la tinerii sub 30 ani şi la cei un nivel de educaţie şcolară scăzut, potrivit sondajului ANDRAD. Pentru cvasi-majoritatea populaţiei ţării gestionarea deşeurilor radioactive este un subiect străin. Oamenii nu ştiu care instituţii sînt responsabile de gospodărirea acestor deşeuri. Confundă Agenţia Naţională pentru Deşeuri Radioactive cu Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare (CNCAN), cu Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului, cu Ministerul Mediului. Doar locuitorii din Cernavodă sînt ceva mai informaţi despre instituţiile responsabile cu deşeurile radioactive. Oamenii spun că deşeurile radioactive se produc în special în centrale nucleare şi nu au informaţii suficiente despre deşeurile produse în spitale, în institute de cercetare sau în industrie. Teama de accidente nucleare este principala temere a populaţiei cînd vine vorba despre construirea unui depozit de deşeuri radioactive. Pericolul îmbolnăvirii în urma radiaţiilor emise de aceste deşeuri este al doilea element de îngrijorare. Ca urmare, 40% la sută din subiecţii intervievaţi ar fi de acord cu construirea unui depozit de deşeuri radioactive în apropierea zonelor lor de rezidenţă. Cei mai ostili sînt locuitorii din Crişana-Maramureş (77%), din Oltenia, Bucureşti şi comuna Saligny (69%). Aspectele pozitive legate de construcţia unui depozit sînt prezente în ponderi mult mai mici decît cele negative. Apariţia unor locuri de muncă îi încîntă cel mai mult pe locuitorii din Saligny (80%). În special, în mediul rural şi în oraşele mici, la oamenii cu studii şcolare reduse sau medii, problema locurilor de muncă este una menţionată frecvent în sondajele de opinie şi o rezolvare a ei prin construcţia unui depozit de deşeuri radioactive este privită în mod pozitiv. Tot în mediile rurale şi în aşezările urbane mici, investiţiile în infrastructură apărute în urma construirii unui depozit sînt privite favorabil de mai bine de 50% din cetăţeni. Pentru 80% din locuitorii din Cernavodă acest aspect e privit favorabil şi foarte probabil să fie realizat.

Oamenii acordă credit informaţiilor furnizate de ONG-uri (româneşti şi internaţionale) care se ocupă de protecţia mediului. În Cernavodă, aceste ONG-uri sînt privite semnificativ mai favorabil decît în Saligny (68% faţă de 34%). Încrederea în ele e crescută la absolvenţii de studii superioare, la cei din Bucureşti, din Constanţa şi din marile oraşe. ANDRAD e privită cu încredere de aproape jumătate din populaţia ţării. Au încredere în Agenţia Naţională pentru Deşeuri Radioactive în special bărbaţii, de 40-50 ani, cu studii medii şi superioare, domiciliaţi în oraşele mari (peste jumătate). Agenţia e necunoscută în mediul rural, în rîndul oamenilor cu un nivel de instrucţie şcolară scăzut, mai ales în rîndul femeilor. Oamenii au nevoie mai întîi de informare, iar mijlocul de informare considerat cel mai potrivit îl constituie dezbaterile publice (80%). În Saligny, discuţiile de grup sînt privite şi ele ca o modalitate potrivită de implicare în luarea deciziilor privind deşeurile radioactive (58%). Locuitorii acestei comune sînt cei mai dornici să se implice în aceste decizii (49%), poate şi datorită faptului că au cunoştinţă de studiile realizate în vederea amplasării unui depozit în această zonă.