Conform ultimelor studii date publicităţii de Banca Naţională a României (BNR), bucureştenii, clujenii, constănţenii şi timişorenii sînt românii care au cele mai mari împrumuturi la bănci, dar şi cele mai multe carduri, ei reuşind, de asemenea, să conducă în topul celor care economisesc cel mai mult. La polul opus, locuitorii din Giurgiu, Călăraşi, Caraş-Severin sau Ialomiţa nu par foarte interesaţi de serviciile bancare, preferînd să lucreze cu bani gheaţă. Potrivit documentelor BNR, gradul de penetrare al serviciilor instituţiilor de credit este extrem de scăzut în cea mai mare parte a ţării, lucru recunoscut de altfel de majoritatea bancherilor. Deşi cardul nu mai este de mult un instrument nou şi necunoscut, nu toţi românii s-au obişnuit cu acest mijloc de plată, dintr-un total de 7.631.834 de carduri active în lei, cele mai puţine fiind înregistrate în judeţul Giurgiu (43.393), în timp ce primele locuri sînt adjudecate de Bucureşti (1,9 miloane carduri), Cluj (393.485), Timiş (307.453) şi Braşov (279.314). În ceea ce priveşte economisirea, cifrele BNR vorbesc de la sine şi despre nivelul veniturilor, ştiut fiind faptul că un salariu mare este în strînsă legătură cu un cont generos în bancă. Astfel, dacă în capitală totalul depozitelor la termen ale populaţiei este de aproape 4,5 miliarde lei, în Cluj, Braşov, Constanţa sau Prahova, media este de 600.000 lei noi, cele mai mici valori fiind înregistrate în Caraş-Severin, Giurgiu şi Mehedinţi, judeţe care abia reuşesc să adune împreună 319.000 lei.

Potrivit unui studiu al unei companii de consultanţă, numai 45% din români ştiu ce este acela un furnizor de credite ipotecare, putînd indica o instituţie de credit de acest gen. „Activele financiare ale populaţiei sînt în creştere, capacitatea de îndatorare este încă bună, cererea de consum este solvabilă, iar restanţele la plata creditelor sînt foarte mici – acestea sînt cauzele pentru care procesul de creditare va continua să crească în perioada următoare“, a afirmat viceguvernatorul BNR, Florin Georgescu.