Apreciatul ziarist şi autor de carte constănţean Constantin Cumpănă a lansat, ieri, la Biblioteca Judeţeană „Panait Istrati” din Brăila, două lucrări-document de o reală valoare, care suscită interesul cititorului încă din primele pagini: „Terente” (două volume) şi „Tragedia navei Independenţa - cea mai mare catastrofă din istoria navigaţiei maritime româneşti”, publicate la Editura Telegraf Advertising.

Dublul eveniment editorial de la Brăila - acolo unde a acţionat cel supranumit „regele bălţilor\" -, a avut loc la invitaţia conducerii Bibliotecii „Panait Istrati\", într-o sală arhiplină, în prezenţa unui număr impresionant de oameni de cultură, elevi şi marinari brăileni. Biblioteca Judeţeană Constanţa „Ioan N. Roman”, locul unde, iniţial, au fost lansate cele două lucrări ale ziaristului de investigaţie, a fost reprezentată de bibliograful dr. Corina Apostoleanu, cea care, de altfel, semnează şi prefaţa lucrării „Terente”. Gazda manifestării a fost şeful serviciului Relaţii Publice din cadrul Bibliotecii „Panait Istrati”, dr. Claudiu Brăileanu. Manifestarea a avut o puternică încărcătură emoţională, printre invitaţi aflîndu-se inginerul Ilie Negrea din Galaţi, şeful de proiect al navei „Independenţa” de la ICEPRONAV. Inginerul Ilie Negrea a precizat că proiectul navei „Independenţa” s-a născut în anul 1975, durînd un an de zile. „Am avut fericirea de a urmări de la început fazele de proiectare şi de realizare a navei şi am avut nenorocul de a vedea nava arzînd în noiembrie 1979, cînd treceam cu avionul deasupra Bosforului, spre Israel”, a precizat inginerul Ilie Negrea, care a mai amintit de o întîmplare de rău augur care prevedea catastrofa ce avea să se întîmple. Autorul cărţii care aduce în atenţia opiniei publice cea mai mare catastrofă din istoria navigaţiei maritime româneşti, Constantin Cumpănă, a vorbit despre dificultatea procesului de documentare, despre volumul mare de informaţie şi chiar de intenţia de a renunţa la proiect. Jurnalistul de investigaţie a precizat că tragedia navei „Independenţa” a fost primul subiect pe care l-a abordat în calitate de ziarist de investigaţie, subliniind, totodată, că a avut ocazia de urca pe nava cu sfîrşit apocaliptic.

„Tragedia navei Independenţa - cea mai mare catastrofă din istoria navigaţiei maritime româneşti” propune, potrivit autorului, o întoarcere în timp, în urmă cu trei decenii, cînd, în ziua fatidică de 15 noiembrie a anului 1979, petrolierul de 150.000 tdw „Independenţa”, construit în şantierul Naval Constanţa şi lansat la apă în ziua de 27 mai 1977, a fost colizionat de nava grecească „Evriali”, în apele Mării Marmara, în strîmtoarea Bosfor. „Independenţa” a ars neîntrerupt timp de 29 de zile şi de nopţi şi 42 de marinari au murit, 13 au fost daţi dispăruţi şi doar trei au reuşit să se salveze. Cazul, care a avut loc în plin regim comunist, a fost ignorat cu bună ştiinţă de autorităţile vremii, în timp ce presa internaţională consemna tragicul incident în rîndul celor mai mari catastrofe maritime mondiale. După emoţionanta proiecţie a filmului „Tragedia navei Independenţa”, realizat împreună cu Televiziunea Neptun - care a fost precedat de un film cu imagini autentice de la momentul catastrofei -, a urmat un moment de reculegere. Pe toată durata dublului eveniment-editorial, o candelă a ars, în amintirea celor 42 de marinari dispăruţi în cumplita tragedie.

„Terente aparţine Brăilei şi vă aparţine dumneavoastră”

Volumul-document „Terente”, publicat în două tomuri, a suscitat interesul locuitorilor oraşului de la Dunăre, unde s-a născut marele scriitor Panait Istrati, oferindu-le prilejul de a afla cît a fost adevăr şi cît legendă din ceea ce s-a spus despre acest „bandit celebru şi amorez feroce”, personaj negativ al mitologiei naţionale, care şi-a marcat epoca în care a trăit. Pentru a scrie această carte, autorul a efectuat o „forare\" în trecut de peste 80 de ani, cercetînd şi arhivele Bibliotecii Judeţene din Brăila. „În epocă, Terente a creat un fenomen, pe mai multe planuri. În primul rînd, un fenomen de presă, un fenomen politic şi unul social”, a precizat Corina Apostoleanu, şef serviciu „Informare bibliografă dobrogeană” în cadrul Bibliotecii Judeţene Constanţa. Bibliograful constănţean a precizat că, pentru autor, Terente a fost „un pretext de a prezenta o lume despre care ştim puţin astăzi”, astfel încît cartea oferă cititorului prilejul de a cunoaşte o epocă, o lume extrem de vie şi de colorată, lumea Brăilei şi a Dobrogei interbelice. „Terente aparţine Brăilei şi vă aparţine dumneavoastră. Astăzi, Terente revine la dumneavoastră”, a conchis Constantin Cumpănă.

În final, membrii Cenaclului Umoriştilor Brăileni „Ştefan Tropcea” au citit epigrame, realizate cu talent, în care au redat foarte bine subiectele celor două cărţi. „În clasă figuri repetente/ Mai este unul eminent/ Dar bun ar fi azi un Terente/ Ca să dea iama-n Parlament” este una dintre epigramele care au făcut deliciul celor prezenţi la lansare, cu titlul „Clasa politică”, semnată de Vasile Mandric.