De curînd, a văzut lumina tiparului, la editura Telegraf Advertising, o carte-document care va suscita, cu siguranţă, interesul multor cititori, prin originalitatea abordării unui subiect extrem de controversat: Terente, „celebrul bandit şi amorez feroce”. Cartea, apărută în două volume, este semnată de jurnalistul de investigaţie Constantin Cumpănă şi va fi lansată pe data de 1 octombrie, de la ora 16.30, în aula Bibliotecii Judeţene „Ioan N. Roman“ din Constanţa. Într-un interviu acordat ziarului „Telegraf”, din care publicăm, astăzi, cea de-a doua parte, autorul lucrării a vorbit despre faimosul personaj interbelic, care şi-a marcat epoca prin faptele sale reprobabile şi a intrat în istorie, devenind sursă de inspiraţie în cinematografie şi literatură.

Reporter: Care capitol al cărţii a fost cel mai dificil de realizat?

Constantin Cumpănă: Cartea are format A4 şi este constituită din 15 capitole împărţite în două volume. Fiecare dintre acestea a avut partea sa de dificultate, fie că a fost vorba de aflarea surselor, ajungerea la ele şi studierea lor, fie că a fost vorba despre lucrul cu oamenii, cei pe care i-am chestionat... Cel mai voluminos capitol al cărţii este cel rezervat felului în care Terente şi faptele sale se regăsesc în presa vremii, publicaţii locale din anii 1924 - 1927 din Constanţa, Tulcea, Brăila şi Galaţi, dar şi în cotidianul central „Dimineaţa“. Conţinutul acestui capitol constituie povestea cea mai apropiată de realitatea vieţii lui Terente, o aşa numită relatare „în direct“ şi „de la faţa locului“ a faptelor celebrului personaj, chiar dacă, pe alocuri, ziariştii s-au lăsat atraşi de tentaţia senzaţionalului sau de amestecarea realului cu zvonurile şi legenda, toate sub efectul imaginaţiei autorilor. Memoriile fostei captive Sylvia Cernescu, una dintre cele două fete răpite de Terente, cuprinse în serialul „În ghiarele lui Terente“ şi publicate în cotidianul „Dimineaţa“, reproduc nu numai una dintre faptele care l-au făcut celebru pe bandit, ci şi un episod real şi dramatic din existenţa celor două domnişoare răpite şi sechestrate. De asemenea, redau un fragment din cartea publicată în 1933, de Mihai Tican-Rumano, „Icoane dunărene“, un reportaj efectuat de acesta în satul Carcaliu, în care autorul prezintă discuţiile sale cu părinţii lui Terente, descrierea satului, a oamenilor, obiceiurilor şi tradiţiilor locale. Nu am omis nici felul în care Terente a fost prezentat de presa românească după 1990, aceasta fiind preocupată mai mult de rămăşiţele lui de la Institutul Medico-Legal „Mina Minovici“ din Bucureşti! Alte două capitole ale cărţii, „Terente, Regele bălţilor“ (1927) şi „Terentiada“ (1984), pun faţă în faţă nu numai doi autori, Petre Olariu şi Marius Mircu, ci şi două viziuni şi stiluri diferite asupra figurii brigandului Terente, despărţite şi cauzate de trecerea a mai mult de jumătate de secol de la producerea faptelor, fiecare text purtînd amprentele lor caracteristice... „Terente în folclor, literatură, muzică şi film“ - un capitol din care reiese situarea personajului în mentalul colectiv şi dovedeşte că, în general, rămînerea în istorie este o problemă subiectivă şi relativă, dar care ţine şi de o anume perversitate a ei! Capitolul „Terente, agent al Rusiei bolşevice în România“ (re)prezintă un subiect încă neexploatat îndeajuns şi o tentativă de a răspunde la întrebarea dacă Terente a fost sau nu trădător de ţară, dacă s-a pus sau nu în slujba unei puteri ostile Statului român... Desigur, dovezile şi argumentele pro- şi contra- situaţiei provin, în cea mai mare parte, tot din sfera presei interbelice... Ultimele două capitole ale acestei cărţi-document, cele referitoare la „Bandiţi celebri care au terorizat Dobrogea. De la Licinsky la Terente (1887 - 1927)“ şi „Banditismele din România - un fenomen naţional. Contemporanii lui Terente“, au menirea nu numai de a prezenta şi faptele altor bandiţi mai mult sau mai puţin celebri, ci şi de a demonstra că banditismele au fost un fenomen la scară naţională, cel puţin în România anilor ’20... De asemenea, în final, redau mărturisirile bătrînului Gavrilă Grigore, de 95 de ani, care l-a cunoscut personal pe Terente, dar şi documente şi fotografii inedite cu Terente, părinţii săi, victimele şi faptele sale etc.

Rep.: La capătul îndelungatului şi minuţiosului proces de documentare şi redactare a acestei cărţi, puteţi spune că aţi cunoscut un alt fel de Terente faţă de cel despre care ştiaţi/ doar auziseţi înainte?

C.C.: Cu siguranţă, da. Am descoperit un Terente inteligent, iubitor, misterios, cinic, îndrăzneţ, revoltat, cu spirit de aventură, rebel, nedreptăţit de soartă şi oameni, răzbunător, periculos... un personaj complex şi poate de aceea fascinant şi atrăgător, datorită, pe de o parte, zvonurilor şi legendelor despre el şi, pe de altă parte, multor date şi informaţii necunoscute, dar şi a unor întrebări rămase fără răspunsuri. Doresc să mai fac o precizare: Terente a avut şi şansa de a exista parcă acolo unde şi cînd trebuia, căci, pe lîngă faptele sale spectaculoase, şi presa a avut un rol deosebit în a-l remarca şi a-l face cunoscut opiniei publice din România şi străinătate. Notorietatea lui a fost rapidă şi susţinută, un argument în acest sens, doar unul dintre multe altele, fiind şi prezenţa vînzătorilor ambulanţi, copii şi maturi, care, cu braţele încărcate de ziarele încă umede şi mirosind a cerneală tipografică, se răspîndeau pe străzile oraşelor şi alergau ca bezmeticii, zbierînd cît îi ţinea gura: - „Ediţie specială, ediţie specială! A evadat Terente! Terente, senzaţii, violenţe!“. Contemporan cu el au au mai fost şi alţi bandiţi, care au acţionat în diferite zone ale ţării, cu fapte cel puţin la fel de spectaculoase, dar şansa a fost de partea lui Terente, iar el şi faptele lui senzaţionale au ajuns pînă azi, la noi...

Rep.: Ca autor al mai multor cărţi-documente de succes, care au tratat, pînă acum, mari catastrofe navale din istoria navigatiei româneşti, dar şi al cărţii dedicate lui Terente, care este următorul subiect asupra căruia vă veţi îndrepta atenţia?

C.C.: Am în lucru, deocamdată, în stadiul de documentare, un volum, pe care doresc să-l finalizez şi să-l lansez în cursul anului viitor. Este vorba tot despre o carte-document, avînd ca subiect... drame şi tragedii cu nave româneşti şi marinari români pe mările şi oceanele lumii pe parcursul a 175 de ani, începînd cu anul 1834 şi pînă în anul 2009. La această carte nu lucrez singur, ci cu încă doi coautori. Aşadar, revin la tematica primelor mele cărţi... despre nave şi marinari.

Rep.: Cînd şi unde va avea loc lansarea cărţii „Terente” şi de cînd vor putea cititorii să intre în posesia acestei lucrări cu un subiect de senzaţie?

C.C.: Lansarea este programată pentru ziua de 1 octombrie, ora 16.30, în aula Bibliotecii Judeţene „Ioan N. Roman“ din Constanţa, locul unde am lansat şi celelalte trei cărţi. Cartea se va afla la vînzare imediat după lansare şi la sediul Agenţiei TELEGRAF ADVERTISING din str. Mircea cel Bătrîn nr. 119, Constanţa. Doresc să îi invit la acest eveniment editorial pe toţi cei care sînt interesaţi de o lectură captivantă, avînd un subiect de senzaţie, aşa cum l-aţi apreciat şi dvs.