Ziua de ieri a fost plină pentru președintele Consiliului Județean Constanța (CJC), Nicușor Constantinescu. El a fost prezent la Curtea de Apel Constanța, unde au fost judecate trei contestații: una a DNA (în dosarul privind finanțarea echipelor sportive) și alte două ale lui Constantinescu (una în dosarul finanțării echipelor sportive și alta în dosarul Centrului Militar Zonal (CMZ)). Pe de o parte, procurorii DNA au cerut menținerea în arest la domiciliu a lui Constantinescu în dosarul în care este acuzat că a finanțat cluburile sportive. Solicitarea procurorilor a fost respinsă definitiv de magistrați. În urma acestui verdict, practic, Constantinescu este liber, după 84 de zile de arest la domiciliu. Asta în condițiile în care și în celălalt dosar (CMZ) s-a dispus tot cercetarea sub control judiciar. Este liber să se deplaseze, dar cel mai important aspect în ce-l privește este că nu mai are nevoie de încuviințarea instanței de a părăsi domiciliul pentru a-și face analizele, în condițiile în care el suferă de cancer de prostată. Pe de altă parte, din păcate pentru președintele ales al Consiliului, instanța îi interzice în continuare să-și exercite funcția pentru care a fost ales și să ia legătura cu consilierii județeni și angajații CJC. Asta deoarece contestația lui Constantinescu privind prevederile controlului judiciar din dosarul finanțării echipelor sportive a fost respinsă. Singura necunoscută mai rămâne în dosarul CMZ, unde, de asemenea, Constantinescu a cerut dreptul de a se întoarce la muncă. Instanța urmează să se pronunțe astăzi în acest caz. Urmare a faptului că Nicușor Constantinescu nu mai este arestat la domiciliu în niciun dosar, încetează de drept ordinul prefectului prin care s-a dispus suspendarea lui Constantinescu din funcția de președinte CJC.

VREA ÎNAPOI LA MUNCĂ În ambele sale contestații de la Curtea de Apel, președintele ales al CJC a spus că dreptul de a munci este garantat prin Constituție. ”Nu înțeleg ce mă poate împiedica să exercit funcția de președinte al CJC. Eu am fost ales democratic de 200.000 de cetățeni, iar funcția de președinte mi-a fost dată de oameni. Numai dacă voi fi condamnat definitiv nu voi mai putea fi președinte”, a spus Constantinescu în fața instanței. De asemenea, șeful ales al CJC a criticat și faptul că, în ambele dosare, procurorii au spus că el este considerat un pericol social: ”Cum pot fi eu un pericol social? Faptul că am finanțat sportul e un pericol? Nu am creat manifestări antisociale”. La rândul său, avocatul lui Constantinescu, Marius Mocanu, a afirmat în fața completelor de judecată că nu se mai impune menținerea interdicției ca Nicușor Constantinescu să-și exercite funcția de președinte al CJC, deoarece ambele procese sunt pe rolul instanțelor, iar Constantinescu nu mai poate influența martorii.

CERERE DE RECUZARE Înainte ca instanța să judece contestația privind prevederile din controlul judiciar din dosarul CMZ, Constantinescu a cerut recuzarea judecătoarei Valentina Boboc. Șeful ales al CJC a invocat faptul că magistratul este același care a judecat în aprilie o altă contestație a sa împotriva arestului la domiciliu și i-a respins-o. „Doamna judecător Boboc m-a întrebat atunci de ce vreau eu să mă întorc la CJC dacă eu sunt bolnav de cancer. S-a pronunțat asupra bolii mele și a cerut să vadă noi analize și a spus că nu pot să conduc județul. Or, starea mea medicală nu are relevanță. Nu știu cum se face că aceiași judecători ajung să judece dosarele mele. Așa s-a întâmplat și în dosarele cu CMZ și finanțarea echipelor sportive, care au ajuns la aceeași Iulia Cezara Suciu“, a declarat Constantinescu. Cererea de recuzare a fost respinsă.