Președintele Consiliului Județean Constanța, Nicușor Constantinescu, s-a prezentat, ieri, în fața instanței de judecată pentru a contesta interdicția de a lua legătura, direct sau indirect, cu angajații instituției pe care o conduce și consilierii județeni, impusă în dosarul Centrului Militar Zonal (CMZ). În această speță, Constantinescu este acuzat că nu a plătit o factură telefonică de 3.000 de lei. Reamintim că, în 23 decembrie, Curtea de Apel Constanța a respins contestația depusă de președintele CJC privind modificarea termenilor controlului judiciar în dosar. După ce a redevenit președinte al CJC, Constantinescu a constatat că nu poate să revină la serviciu, întrucât îi este interzis să interacționeze în orice fel cu angajații instituției, deși niciunul dintre ei nu are vreo calitate în dosarul în care președintele CJC este cercetat pentru abuz în serviciu. Acest lucru îi afectează în primul rând pe constănțeni, deoarece măsurile restrictive îngreunează buna funcționare a Consiliului Județean. „Mi se interzice sub orice formă să iau legătura cu oamenii cu care trebuie să lucrez, deși trebuie să fac bugetul pentru 2015, să întocmesc proiecte și să particip la luarea deciziilor în cadrul Comitetului Județean pentru Situații de Urgență Constanța, în cadrul căruia am funcția de vicepreședinte. Cer instanței ca măsura controlului judiciar să se refere expres la cauza pentru care sunt judecat și să se excludă interdicția de a lua legătura cu restul angajaților, care nici măcar nu au fost citați în proces, dar să se mențină interdicția de a comunica cu angajații CMZ“, a declarat Constantinescu.

BLOCAJ INSTITUȚIONAL

Măsura impusă împotriva lui Nicușor Constantinescu de a nu lua legătura cu niciunul dintre angajații CJC este cel puțin ciudată din punct de vedere juridic, întrucât, în mod firesc, pe durata unui proces este interzisă, de obicei, interacțiunea cu martorii din speță sau între părțile implicate în litigiu. Situația în care se regăsește șeful CJC este unică în țară și a creat, practic, un blocaj instituțional, pentru că ordonatorul de credit al instituției publice nu poate semna nici măcar statele de plată și nici nu își poate delega atribuțiile către un vicepreședinte. Instanța a rămas în pronunțare, iar decizia Curții de Apel Constanța va fi definitivă. Până la închiderea ediției, niciuna din părțile implicate în proces nu aflase încă ce solicitări ale președintelui CJC au fost admise și care au fost respinse. Vom reveni cu amănunte.