JUDECATĂ De mai bine de cinci luni, președintele Consiliului Județean Constanța (CJC), Nicușor Constantinescu, are interdicția de a lua legătura cu aleșii CJC și de a-și exercita funcția pentru care a fost ales, în 2012, de peste 150.000 de cetățeni. Restricțiile au fost impuse în cele două dosare pe care Constantinescu le are la Constanța, cel privind subfinanțarea Centrului Militar Zonal (CMZ) și cel în care este acuzat, printre altele, că a finanțat cluburile sportive cu performanțe naționale și internaționale. În mod surprinzător, spune șeful CJC, magistrații din Constanța au refuzat sistematic să-i permită să se întoarcă la muncă. În schimb, judecătorii de la București, unde Constantinesscu este judecat în alte trei dosare, nu i-au impus nicio interdicție în ultimele șase luni. ”În dosarul retrocedărilor de la București sunt judecat alături de Radu Mazăre de mai bine de opt ani. Asta nu i-a împiedicat pe cetățenii județului să mă aleagă în acest interval de două ori președintele CJC”, a spus, ieri, Constantinescu la Curtea de Apel Constanța, unde a solicitat să i se anuleze măsura controlului judiciar impusă în cele două dosare (CMZ și finanțarea sportivilor) și să i se permită să-și exercite funcția de președinte al CJC și de a se întâlni cu aleșii din Consiliu. În acest caz, instanța se va pronunța astăzi. Inițial, ambele cereri trebuiau să fie analizate de judecătorul Valentina Boboc, dar aceasta s-a retras pe motiv că s-a antepronunțat în alte solicitări ale lui Constantinescu, așa că a fost înlocuită de Adriana Ispas. „Doamna Boboc, din fericire, s-a recuzat singură pentru că a mai judecat contestații în cazul meu. Și așa e și normal, pentru că, dacă doi se bat și tu ești chemat să decizi cine e vinovat, nu poți să vii a doua oară să decizi tot tu, pentru că-i vei da dreptate aceluiași”, a punctat Constantinescu.

DREPTURI ÎNCĂLCATE În fața instanței, președintele CJC a declarat că i se încalcă, printre altele, dreptul la muncă, prevăzut în art. 41 din Constituția României, și prezumția de nevinovăție. ”Se spune că trebuie să nu îmi exercit profesia de președinte al CJC, or, eu sunt inginer electromecanic de formare, dar în funcția de la CJC eu sunt ales, nu e o meserie. Este o confunzie a funcțiilor“, a afirmat Constantinescu. El a adăugat că acuzațiile DNA din dosarele sale se referă strict la hotărâri ale Consiliului Județean, care nu sunt supuse materiei penale. ”Din cauza faptului că nu am voie să-mi exercit funcția de președinte al CJC, mai multe proiecte cu finanțare europeană sunt blocate. Asta pentru că, în calitate de ordonator de credite, doar eu am dreptul de a semna documentele. De aceea, riscăm să pierdem zeci de milioane de euro, care sunt destinați dezvoltării județului”, a notat șeful CJC. El a spus că în toate dosarele în care este cercetat este acuzat că a dus la îndeplinire hotărâri ale CJC privind programe unice la nivel național: ”Constanța estival”, refacerea perdelelor forestiere și livezilor dobrogene ori reabilitarea a peste 500 de cămine culturale. ”Sunt acuzat că mi-aș fi însușit banii aferenți acestor programe, fără a se proba într-un fel. Toată asta este o hăituială care durează de mai bine de un an și nu știu cui folosește”, a spus Constantinescu.

SUSȚINERE UNCJR Avocații apărării au adus, ieri, în fața instanței și un comunicat al Uniunii Naționale a Consiliilor Județene din România (UNCJR) referitor la activitatea lui Constantinescu în cadrul acestei asociații. În document se arată că șeful administrației județene din Constanța a fost secretar executiv și președinte interimar al UNCJR, iar faptul că a fost ales dovedește că a fost preocupat de problemele comunității. ”Atât în funcția de președinte al CJC, cât și în cea de secretar executiv al UNCJR, Constantinescu a militat în permanență pentru accelerarea procesului de descentralizare și dezvoltarea dialogului dintre autoritățile locale și cele centrale”, se arată în caracterizarea trimisă instanței și care a fost semnată de președintele UNCJR, Marian Oprișan.