Bolnav de cancer, operat de mai multe ori după complicații apărute în urma extirpării cancerului de prostată, președintele ales al Consiliului Județean Constața (CJC), Nicușor Constantinescu, a fost chemat numai în acest an de 47 de ori în fața instanțelor de judecată. În fiecare săptămână, de cel puțin două sau trei ori. „Mai nou, sunt acuzat că am dat bani cluburilor sportive din Constanța, campioane de zeci de ori. Pentru asta sunt târât în instanțe de procurorii DNA“, a declarat Constantinescu, ieri, în cadrul unei noi „vizite“ la Tribunalul Constanța, unde s-a prezentat, alături de mai mulţi martori, la un alt termen în dosarul în care este cercetat pentru subfinanțarea Centrului Militar Zonal (CMZ). În acest dosar, Constantinescu este acuzat, printre altele, că nu ar fi plătit o factură telefonică de câteva mii de lei, dar și că a vrut să mute în sediul CMZ Arhivele Naționale Constanța. Pentru aceste acuzații, șeful CJC a fost arestat preventiv și, ulterior, plasat în arest la domiciliu, chiar dacă nu este un pericol public, conform legilor românești. „Procurorii DNA confundă datul cu toporul în cap, furtul și violurile cu administrația publică locală. De aceea, voi ridica o problemă de constituționalitate și, respectiv, de neconstituționalitate a ordonanțelor penale făcute de procurorii DNA. Voi promova acțiuni în toate instanțele vizavi de aceste dosare abuzive și voi cere Curții Constituționale a României (CCR) să stabilească dacă a vota hotărâri de Consiliu și a le duce la îndeplinire au legătură cu separarea puterilor în stat, cu administrația sau cu jaful și tâlhăriile penale“, a declarat Constantinescu. În această privință s-a pronunțat, marți, și premierul Victor Ponta, care a explicat că legalitatea hotărârilor emise de aleșii locali ar trebui analizată de instanțele de judecată, dar că oportunitatea lor, adică dacă ele sunt sau nu bune pentru comunitate, trebuie să fie decisă de populație, prin vot.

Contrar exigenței cu care este tratat Constantinescu pentru fapte ce țin de contenciosul administrativ și nu de dreptul penal, de-a lungul ultimilor ani, instanțele constănțene au dat adeseori dovadă de clemență față de indivizi certați cu legea care au fost anchetați sau judecați în libertate, deși au comis fapte grave, cu grad ridicat de risc social: bătăi, scandaluri, violuri, accidente mortale produse la beție, tentative de omor. Enumerăm doar câteva exemple. În luna februarie a acestui an, instanța a dispus ca un bărbat acuzat că ar fi agresat sexual mai multe femei pe străzile municipiului Constanța să fie cercetat în stare de libertate, semn că individul nu reprezenta probabil, din punctul vedere al judecătorilor, pericol public. În anul 2010, un individ din comuna Cumpăna care a atacat cu toporul un polițist aflat în misiune s-a bucurat de aceeași bunăvoință din partea magistraților, el fiind lăsat să plece acasă, deși atentase la viața unui om al legii. În luna aprilie a anului trecut, un tânăr din Constanța care a condus beat o mașină pe strada Soveja și a spulberat o studentă de 19 ani pe trecerea de pietoni, omorând-o pe loc, a fost pus în libertate, sub control judiciar, de judecătorii constănțeni, după o perioadă pe care suspectul a petrecut-o în arest. Un bărbat de 40 de ani, din comuna constănțeană Independența, a fost judecat în stare de libertate pentru că și-a violat propria fiică, amenințând-o cu un spray paralizant. La momentul la care au luat această decizie judecătorii au apreciat că nu există suficiente probe pentru luarea măsurii arestării preventive. Interesant este că un a mai târziu, individul era condamnat la 17 ani de închisoare. În anul 2012, pe data de 16 februarie, un constănțean a snopit în bătaie doi pietoni, în zona CET, după ce aceștia i-au reproșat că nu a oprit la trecere. Agresorul i-a lovit cu pumnii, cu picioarele, dar și cu o bâtă se baseball. Cu toate că era cercetat pentru tentativă de omor, una dintre cele mai grave infracțiuni din Codul Penal, magistrații au hotărât să dispună înlocuirea măsurii arestului preventiv cu cea a interdicției de a părăsi localitatea... Un patron de firmă care a încercat să mituiască un polițist și a fost denunțat de acesta la DGA s-a răzbunat pe omul legii lovindu-l chiar în sediul postului de poliție, în timp ce era audiat. Magistrații au hotărât ca scandalagiul să fie cercetat în libertate... 

UNDE-I RĂSPUNDEREA MAGISTRAȚILOR? Rămâne totuși un aspect în privința căruia nu s-a întâmplat nimic. Anume, faptul că procurorii și judecătorii nu sunt sancționați pentru abuzurile pe care le fac, iar plângerile depuse împotriva lor nu sunt urmate de o cercetare. „Nu există legea răspunderii magistraților. E blocată în Parlament de 10 ani, din cauza lui Traian Băsescu. Magistrații nu sunt mai presus de lege și de puterile alese ale României, însă continuă și în 2015 astfel de abuzuri“, a mai spus Constantinescu.

Intenția de a muta documentele Arhivelor Naționale, Filiala Constanţa, nu a reprezentat un moft pentru președintele ales al CJC. A fost o necesitate pentru că actualul spațiu în care își are sediul instituția este impropriu pentru a găzdui documente originale care au o valoare inestimabilă și care riscă să se distrugă. „La sediul din strada Ștefan cel Mare nu mai există loc pentru a depozita nici măcar un metru liniar de arhivă. Pereții sunt crăpați, iar condițiile nu sunt dintre cele mai bune“, a spus Virgil Coman, director Arhivele Naționale, Filiala Constanța, într-un interviu pentru Neptun TV. Pe de altă parte, clădirea CMZ în care CJC voia să mute Arhivele are spații generoase și nefolosite.