România apare pe harta europeană, în cel mai recent raport privind rezistenţa bacteriilor la antibiotice, cu cod roşu, maro şi portocaliu, însemnînd că între 25 şi 50 dintre germenii analizaţi din probele de sînge ale pacienţilor nu mai răspund la tratamentul obişnuit, potrivit unui studiu european. Studiul realizat de Centrul European pentru Studiul şi Controlul Bolilor şi de Agenţia Europeană a Medicamentului arată că, în România, cea mai mare rezistenţă la antibiotice o are bacteria Klebsiella pneumoniae, adică microbul care provoacă de la infecţii urinare, la pneumonie. În 50 la sută din totatul infecţiilor, acest germen a fost depistat ca fiind rezistent la Cefalosporină. O situaţie similară este întîlnită în Bulgaria şi Grecia, bacteria Klebsiella pneumoniae fiind rezistentă la a treia generaţie de cefalosporine. Dr. Ioan Stelian Bocşan, participant la realizarea raportului, spune că această situaţie este îngrijorătoare pentru specialişti. “Sîntem destul de sus în acest raport, trebuie să reducem consumul de antibiotic, companiile farmaceutice trebuie să găsească noi formule mai rezistente”, a adăugat dr. Bocşan. Potrivit epidemiologului, infecţiile pielii, faringitele, bronşitele, dar chiar şi toxiinfecţiile alimentare provocate de Stafilococul auriu nu mai trec cu banala Meticilină. “La noi, între 25 şi 50% dintre tulpinile microbului nu au putut fi omorîte cu acest antibiotic. Aşa că mulţi doctori au fost nevoiţi să încerce noi clase de medicamente, iar tratamentele pacienţilor să fie des schimbate”, a mai spus medicul. Cazuri în care stafilococul auriu este rezistent la meticilină au fost înregistrate şi în Franţa, Marea Britanie, Italia, Grecia, Spania, Portugalia, fiind vorba de meningite, toxiinfecţii alimentare, faringite, bronşite, pneumonii, care nu mai pot fi tratate cu acest medicament. Consilierul Ministerului Sănătăţii (MS), dr. Alexandru Rafila, a apreciat că principalele cauze pentru creşterea rezistenţei o reprezintă prescrierea antibioticelor pentru orice boală fără antibiogramă, automedicaţia, dar şi introducerea antibioticelor în hrana animalelor. O altă situaţie alarmantă se înregistrează şi în privinţa tulpinilor de Escherichia coli, care provoacă infecţii digestive, intestinale, biliare şi care nici la a treia generaţie de antibiotice nu mai rezistă. De asemenea, banalul pneumococ care provocă sinuzite, otite şi care putea uşor fi tratat cu penicilină dă de furca medicilor, de vreme ce între 10 pînă la 25 la sută dintre tulpini sînt indestructibile.