Pentru majoritatea populaţiei, viaţa a devenit, mai ales în această perioadă, o adevărată luptă pentru supravieţuire. Preocupaţi de asigurarea traiului zilnic, de păstrarea locului de muncă sau de găsirea unuia nou, mulţi părinţi pierd legătura cu copiii lor. Lipsiţi de controlul parental, şi influenţaţi de anturaj (de cele mai multe ori), o parte din tineri ajung consumatori de droguri. „Oricine poate cădea victima consumului de stupefiante, însă categoriile cele mai vulnerabile în faţa acestui pericol sunt adolescenţii cu o educaţie precară, cei labili emoţional, sau cei care au tulburări afective sau emoţionale”, a declarat directorul Centrului Regional de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog (CRPECA) Constanţa, comisarul şef Valentin Sandu, prezent la simpozionul cu tema „Tentaţie şi dependenţă”, organizat, vineri, de conducerea Universităţii „Andrei Şaguna” din Constanţa. El a adăugat că principalul factor de risc în ceea ce priveşte consumul de substanţe interzise îl reprezintă „disponibilitatea drogului”, stupefiantele fiind mai uşor de procurat şi preţul acestora fiind redus (mai ales dacă vorbim de etnobotanice).

INFORMAREA, ESENŢIALĂ ÎN PREVENIREA CONSUMULUI „Pentru a putea stopa acest fenomen, trebuie, în primul rând, să informăm tinerii cu privire la riscurile pe care le presupune consumul de droguri. De asemenea, consilierii psihologici ar trebui să identifice factorii personali de risc ai tinerilor”, a mai spus comisarul şef Sandu. Pentru a veni în sprijinul tinerilor, dar şi a-i ajuta să înţeleagă mai bine care sunt efectele consumului de droguri, un grup de specialişti din cadrul Universităţii „Andrei Şaguna” (acad. Constantin Bălăceanu Stolnici, prof. univ. dr. Adrian Papari, prof. univ. dr. Aurel Papari, prof. univ. dr. Ioan Bradu Iamandescu şi lect. univ. dr. Camelia Cozaru) a lansat, în cadrul simpozionului, cartea intitulată „Tentaţie şi dependenţă”. „Ideea realizării unei cărţi care să prezinte efectele consumului de droguri a pornit de la faptul că informarea tinerilor referitor la acest subiect este esenţială. De altfel, din acelaşi motiv am încheiat şi protocolul de colaborare cu CRPECA, în cadrul căruia ne propunem să-i transformăm pe studenţii şagunişti în purtători ai informaţiei, fiind astfel mai puţin supuşi tentaţiei de-a deveni consumatori de stupefiante”, a declarat preşedintele Universităţii „Andrei Şaguna”, prof. univ. dr. Aurel Papari. La rândul său, acad. Bălăceanu-Stolnici i-a avertizat pe participanţii la seminarul de vineri asupra faptului că, ignorat, consumul de droguri ar putea fi una din cauzele care ar putea duce, în timp, la dispariţia speciei umane.

DEPENDENŢĂ NEOBIŞNUITĂ Participanţii la simpozionul „Tentaţie şi dependenţă” au aflat, vineri, 16 noiembrie 2012, de la prof. univ. dr. Ioan Bradu Iamandescu, din cadrul universităţii constănţene, despre un alt fel de dependenţă, care, la prima vedere, ar putea părea inofensivă. Este vorba, mai exact, despre dependenţa de muzică. „Ideea mi-a venit de la un cercetător german, care a asemuit comportamentul fanilor muzicii pop-rock cu acela al unor drogaţi. Această dependenţă poate fi observată la persoanele care cultivă această pasiune pentru muzică dincolo de cadrul obişnuit. Ascultarea unui anumit gen de muzică le oferă o plăcere atât de mare, încât nu pot trăi fără respectiva muzică”, a declarat prof. univ. dr. Iamandescu. El a precizat că, în timp, efectele sunt asemănătoare cu ale consumului de droguri, dependenţa de muzică ducând, printre altele, la izolarea socială a dependentului şi la apariţia problemelor de ordin psihic.