Un studiu al Poliției Române, citat de Mediafax, a scos la iveală faptul că peste 18% dintre elevi susţin că părinţii lor doar cred că ştiu cu ce se ocupă ei pe internet, însă în realitate nu ştiu chiar tot, în timp ce alţi peste 13% spun că părinţii nu ştiu mai nimic din ce fac copiii când sunt online. Copiii care descoperă singuri internetul au fost mai des victime ale agresiunii în mediul online, potrivit studiului Poliţiei. Asta nu-i nimic pe lângă faptul că asta înseamnă că elevii petrec excesiv de mult timp în fața unui ecran fie el de telefon, tabletă sau computer.

IT-iştii tag și ei un semnal de alarmă, prezentând fenomenul de „grooming“. „De departe, cel mai mare pericol pentru copii este grooming-ul. Acesta se referă la acţiunile întreprinse în mod deliberat pentru ademenirea sau manipularea unui minor pentru a stabili o legătură emoţională cu acesta, pentru a-i reduce inhibiţiile şi a-l face să se apropie de hărţuitor. Scopul este atragerea copilului în activităţi de exploatare sexuală, cum ar fi prostituţia infantilă sau producerea de pornografie infantilă sau de racolare în vederea traficului de copii. Mijloacele on-line cele mai folosite de către agresori sunt reţelele de socializare, chat-urile, video chat-urile şi webmail-ul“, a explicat, pentru Mediafax, software developer-ul Navitron, Laurenţiu Dudău.

Sfatul psihologilor

Medicul specialist psihiatru pentru copii şi adolescenţi Alexandra Buică a declarat, pentru agenţia de presă Mediafax, că până la vârsta de 3 ani, copiii nu ar trebui să aibă acces la laptop, tabletă sau telefon, iar reţeaua de socializare Facebook e indicat să fie folosită începând cu vârsta de 13 ani.

„Timpul petrecut online trebuie să crească progresiv, odată cu înaintarea în vârstă. La vârsta de 11 ani, activităţile online nu ar trebui să depăşească 2 ore pe zi. Specialiştii recomandă ca vârsta la care copiii să înceapă să folosească Facebook să fie de 13 ani. În cazul în care copiii folosesc excesiv ecranul pot ajunge să piardă conexiunile cerebrale care sunt obţinute prin alte activităţi sociale, educative sau relaxante. Adolescenţii pot ajunge să piardă abilitatea de a forma legături sociale, de a gestiona diverse contexte sociale sau de a se bucura de timpul petrecut cu familia“, a explicat psihiatrul.

Pentru a evita potenţialele pericole, părinţii trebuie să fie interesaţi de activitatea online a acestora. „La început, părintele ar trebui să caute împreună cu copiii informaţii despre reţelele de socializare, să le explice care sunt datele personale pe care nu au voie să facă publice, ce înseamnă confidenţialitatea şi să agreeze să aibă acces la parole“, a completat specialistul.

Stabilirea de către părinţi a unor reguli clare pentru copiii lor în utilizarea Internetului este esenţială.

Din studiul realizat de Poliţia Română reiese că mulţi dintre copii au spus că nu ştiu cum să procedeze în faţa unei potenţiale agresiuni. „Dacă ar fi ameninţaţi pe internet, 5,9% dintre respondenţi nu ar spune nimănui, iar 10,5% ar răspunde cu aceeaşi monedă, răspunzând ameninţărilor tot cu ameninţări“, potrivit cercetării efectuate de Poliţia Română.

Conform sursei citate, deşi peste 85% dintre elevi susţin că sunt conştienţi de pericolul dezvăluirii informaţiilor personale necunoscuţilor, un procent de aproape 42% consideră că nu este nicio problemă dacă spui parolele de la conturile de pe internet celor mai buni prieteni.