CREŞTERE România începe să îşi revină din punct de vedere economic, dar nu atât de repede şi de bine cum şi-ar dori Guvernul. Scepticii, care în 2012 vorbeau despre o creştere economică 0 pentru 2013, sunt acum contrazişi de prognoza Guvernului, care coincide cu ceea ce a spus Comisia Europeană în urmă cu aproximativ o lună, adică o creştere economică de 1,6%. „Prognoza de creştere pentru anul acesta este una conservatoare. Ne aşteptăm la o creştere economică mai mare de 1,6%. Comisia Europeană, în prognoza de iarnă publicată în urmă cu trei săptămâni, ne confirmă prognoza noastră pe care este construit bugetul”, a declarat ministrul delegat pentru Buget, Liviu Voinea. Potrivit acestuia, creşterea economică din 2013 are două componente. „În primul rând este vorba despre consum. Nu este cea mai sănătoasă dintre sursele de creştere, dar, după un an de creştere de numai 0,3%, a stimula consumul este o măsură contraciclică şi am stimulat consumul prin măsurile adoptate, inclusiv prin majorarea salariului minim”, a spus Voinea.

DEFICIT CONTROLAT Cea de-a doua componentă a creşterii economice se va resimţi după semestrul al doilea al acestui an şi în anii următori. „Îmbunătăţirea absorbţiei fondurilor europene şi realizarea reformelor structurale vor contribui decisiv la creşterea economică din acest an. Acestea două sunt de fapt sursele sustenabile ale creşterii economice până în 2016”, a explicat Voinea. În ceea ce priveşte deficitul bugetar consolidat pentru 2013, în România va fi de 13,3 miliarde lei, din care zece miliarde lei provin de la fonduri europene. „România şi-a propus în buget o ţintă moderată de absorbţie de 11 miliarde lei, dar alocăm bani de la buget 21 miliarde lei pentru a atrage bani europeni, cofinanţări, prefinanţări, etc. Practic, cheltuim 21 miliarde pentru a atrage 11 miliarde. Cele 21 miliarde lei ni se vor întoarce anii viitori. Dorinţa Guvernului este să absorbim toate cele şase miliarde euro care ne sunt puse la dispoziţie anul acesta. Dar în buget sunt prevăzute 2,8 miliarde euro şi, în aceste condiţii efortul de absorbţie a banilor europeni contribuie foarte mult la deficit pe termen scurt, dar pe termen mediu este un factor de creştere”, a subliniat ministrul delegat pentru buget.