Un studiu realizat de o echipă a Ministerului britanic al Apărării schiţează, în perspectiva anului 2035, un context strategic modificat dramatic, în care vor putea fi folosite cipuri implantate în creier, populaţia Europei va scădea, ca urmare a reducerii ratei de fertilitate, iar bandele criminale sau grupurile teroriste vor putea mobiliza rapid grupuri de populaţie. Studiul include o ”analiză a principalelor riscuri şi şocuri”, iar contraamiralul Chris Parry, directorul Centrului pentru Dezvoltare, Concepte şi Doctrină al Ministerului Apărării, descrie rezultatele acestuia drept ”bazate pe probabilităţi mai degrabă decît predictive”.

Raportul de 90 de pagini comentează şi problema noilor arme, studiul apreciind că pînă în 2035 vor intra în exploatare armele cu puls electromagnetic, care pot distruge sistemele de comunicaţii într-o anumită zonă sau pot fi folosite împotriva unor noduri de servicii internaţionale. În plus, armele cu neutroni, care distrug organismele vii, dar nu şi clădirile, pot deveni arma preferată pentru epurări etnice extreme, într-o lume tot mai populată. Pînă în 2035 ar urma să existe posibilitatea implantării direct în creier a unor cipuri de informaţii, iar tehnologia de comunicaţii va permite statelor, teroriştilor sau infractorilor să mobilizeze rapid grupuri mari de oameni, forţele de ordine trebuind să facă faţă provocării de a concentra forţe masive rapid, în zone bine delimitate. ”Clasele de mijloc pot deveni clasa revoluţionară, care să preia rolul pe care Marx îl prevăzuse pentru proletariat”, adaugă raportul. Teza se bazează pe diferenţa tot mai mare dintre clasa de mijloc şi cei foarte bogaţi, pe de o parte şi o clasă urbană care ameninţă ordinea socială. ”Clasele mijlocii din lume s-ar putea uni, folosind accesul la cunoştinţe, resurse şi abilităţi, pentru a influenţa procesele transnaţionale în propriul lor interes”. Pînă în 2010, mai mult de 50% din populaţia lumii va trăi în zone urbane, ceea ce va aduce noi riscuri de instabilitate, iar procentul va ajunge la 60% pînă în 2035. Populaţia globală ar putea ajunge la 8,5 miliarde de locuitori pînă în 2035, ţările mai puţin dezvoltate reprezentînd 98% din populaţia totală. Tendinţele demografice, ce vor exacerba tensiunile economice şi sociale, vor avea implicaţii grave şi asupra mediului şi a relaţiilor internaţionale. Creşterea masivă a populaţiei în Orientul Mijlociu şi, în mai mică măsură, în nordul Africii, va determina instabilitatea acestor zone. Resentimentele tinerilor faţă de regimurile nereprezentative vor găsi refulări în militantismul politic, inclusiv în islamismul politic radical, al cărui concept de comunitate islamică globală şi de rezistenţă faţă de capitalism se poate integra cu dificultate într-un sistem internaţional bazat pe state-naţiuni şi forţe de piaţă globale.

În ceea ce priveşte modificările climatice, raportul afirmă că atmosfera va continua să se încălzească într-un ritm fără precedent, ceea ce poate duce la o reducere a gradului de salinitate al Atlanticului, afectînd circulaţia naturală în nordul oceanului, prin diminuarea efectului de încălzire a curenţilor oceanici asupra Europei occidentale.